Cartea poștală veche și valențele sale romantice

O carte poștală este o bucată de hârtie sau de carton, suport de comunicare sub formă de corespondență deschisă, fară plic. La propunerea lui Herman Emmanuel, profesor de economie la Academia Militară din Viena, serviciul poștal austriac, la 1 octombrie 1869, emite prima carte poștală din lume. Era din hârtie, de culoare gălbuie, mărimea 123 x 83 mm și costa doi creițari (jumătate din prețul necesar expedierii unei scrisori). Noua formă de corespondență a avut un succes absolut, fiind acceptată și în alte țări: Marea Britanie, Finlanda, Elveția (1870), SUA, Franța, Germania, Spania, Serbia (1873).

 

În România, prima carte poștală a fost de producție manufactieră, necirculată, fiind concepută și realizată de către poetul Alexandru Macedonski, în anul 1888. Abia în anul 1894 a fost emisă prima carte poștală de serie, tipărită în trei variante (roșu, galben și albastru), imaginea reprezentând pavilinul expozițional din Cișmigiu.
În anul 1895, librăria Carol Müller din București pune în vânzare cărți poștale ilustrate ,,Souvenir de Bucharest" și ,,Souvenir de Sinaia" (primul set de cărți poștale ilustrate litografiate din București). Prețul era destul de piperat (26 de dolari), în comparație cu cel al unei cărți poștale neilustrate (10 bani).
Din fondul de carte poștală veche (1896-1944) al Bibliotecii Județene ,,Dinicu Golescu" Argeș amintesc: Europa în cărți poștale vechi (orașe, palate, grădini, reproducere artă, etc.), cartea poștală militară românească, neilustrată, mai puțin atractivă din punct de vedere vizual dar foarte interesantă în ceea ce privește textul, cartea poștală cu imagini din județul Argeș sau din Pitești (în prima jumătate a sec. al XIX- lea), portul popular românesc în mare parte provenit din colecția Alexandru Bellu, felicitări și ipostaze romantice. Și, fiindcă tot ne aflăm în perioada în care sărbătorim iubirea și femeia, Biblioteca Județeană ,,Dinicu Golescu" Argeș a organizat expoziția ,,Cupluri Vintage" care cuprinde facsimile după corespondența de dragoste din perioada 1900- 1940, pentru a le arăta celor din tânăra generație, cum își exprimau iubirea bunicii și străbunicii lor. Beneficiarele cuvintelor de dragoste și dor sunt Stelica Diaconescu din com. Pucioasa, jud. Dâmbovița (curtată de un tânăr locotenent), Victoria Goncescu din Iași (curtată de Vasile Roșculescu) și Tanța Dinescu din com. Merei, jud. Buzău (curtată de Gill).
Iată ce-i scria V. Roșculescu domnișoarei Victoria R. Goncescu:
”De- apururi te-am urmărit
Prin noapte și prin ceață
Cu farmecul nețărmuit
Al dragostei de viață.

Rămâi fără de prihană deci
De-apururea in pază-mi
Căci tu ești dorul meu de veci
Și singurul meu reazăm!"
(Buc: 10 Aprilie 1905, de Darie).  

Ioniță- Roșoiu Maria- Magdalena, bibliotecar Colecții speciale

 

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea