Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, sub presiune în procesele cu Tel Drum

# Instanța a dispus evacuarea societății din imobilele situate în zona centrală a Insulei Belina și în albia minoră a Brațului Pavel # A picat și legea ce dădea deduceri fiscale pentru Insula Belina

Continuă șirul de procese pe care Tel Drum SA le-a intentat împotriva Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea pentru Brațul Pavel și Insula Belina. Amintim că cele două obiective au intrat în 2013 în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, care le-a închiriat în cele din urmă către Tel Drum, firmă considerată ca fiind una apropiată de Liviu Dragnea. În Ședința de Guvern din 5 noiembrie 2020, Executivul a aprobat

 

o hotărâre prin care Brațul Pavel și Insula Belina, din județul Teleorman, au revenit în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi în administrarea Apelor Române, prin ABA Argeș-Vedea. Societatea Tel Drum nu renunță totuși la ele. Pe rolul instanțelor din județul Teleorman sunt deschise mai multe procese privind modul în care au fost încetate contractele de închiriere pentru terenurile respective. Chiar dacă este „sub presiune”, ABA Argeș-Vedea obține victorii la rând în instanțe, în procesele cu Tel Drum. Una dintre ele a fost înregistrată, la sfârșitul anului trecut, pe 30 decembrie, la Judecătoria Turnu Măgurele, unde instanța a dispus evacuarea Tel Drum din imobilul în suprafaţă de 290.768 mp acoperit cu luciu de apă, situat în zona centrală a Insulei Belina, respectiv din imobilul în suprafață de 392.836 mp acoperit cu luciu de apă, situat în albia minoră a Brațului Pavel. Decizia nu este definitivă!

„Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâtă. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii cererii de evacuare, invocată de pârâtă. Admite, în parte, acţiunea civilă, formulată de reclamanta Administraţia Naţională „Apele Române”- Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea, în contradictoriu cu pârâta SC Tel Drum SA. Dispune evacuarea pârâtei din imobilul în suprafaţă de 290.768 mp acoperit cu luciu de apă, situat în zona centrală a Insulei Belina, pe fluviul Dunărea, comuna Seaca, jud. Teleorman, întabulat în cartea funciară nr.20793 Seaca, având număr cadastral 20793, respectiv din imobilul în suprafață de 392.836 mp acoperit cu luciu de apă, formată din 302.989 mp, 20.041 mp, 66.177 mp și 3.629 mp, în lungime de 2 km, situat în albia minoră a Brațului Pavel (tronsonul aval) al fluviului Dunărea, comuna Seaca, jud. Teleorman, întabulat în cartea funciară nr. 20792 Seaca, având număr cadastral 20792. Constată încetată acţiunea judiciară, având ca obiect obligarea pârâtei la plata chiriei pe întreaga perioadă în care a ocupat, fără drept, bunurile imobile mai sus menţionate, pe perioada 17.12.2018 şi până la data predării efective. Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere având ca obiect plata cheltuielilor de judecată. Executorie. Cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare, ce se depune la Judecătoria Turnu Măgurele. Dată în camera de consiliu”, se arată în soluția pe scurt a instanței. Tel Drum SA a declarat apel, iar procesul s-a mutat la Tribunalul Teleorman. Primul termen al procesului a fost stabilit pe 20 mai.
Despre cum va arăta în viitor Insula Belina, aflată în administrarea ABA Argeș-Vedea, liberalul  Marius Postelnicescu, fostul directorul adjunct ANAR, susținea, în noiembrie 2020, că: „Urmează să stabilim ce facem cu ea ca obiectiv, pentru Apele Române. Eu am sugerat, împreună cu câțiva directori, ca deocamdată să nu o scoatem la închiriat în această perioadă. Să așezăm lucrurile, să vedem toate formele legale. (...) Avem în discuție un proiect mare pe care să-l facem în zonă, pentru populație. Putem să facem pentru Apele Române un centru de formare profesională, să dăm drumul la cetățeni să viziteze. Vedem...”.

A picat legea ce dădea deduceri fiscale pentru Insula Belina

Curtea Constituţională s-a pronunţat, săptămâna trecută, asupra sesizărilor Guvernului şi preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate. Actul normativ instituia un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcţiilor edificate pe acestea în scopul dezvoltării activităţilor economice, al creării de locuri de muncă şi al creşterii veniturilor bugetare. La momentul adoptării legii s-a vorbit mult în spațiul public că ar fi un proiect cu dedicație pentru Liviu Dragnea și celebra ”Insula Belina”.
Judecătorii CCR au admis astfel obiecţiile ridicate de preşedintele Klaus Iohannis şi guvernul Orban în legătură cu legea iniţiată de fostul senator social-democrat Şerban Nicolae, aşa numita lege Belina. Pe 3 noiembrie 2020, Camera Deputaţilor a adoptat decizional proiectul de lege iniţiat de senatorul Şerban Nicolae în decembrie 2019.
Actul normativ prevede instituirea unui regim fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat, pentru construcţiile ridicate pe acestea şi activităţile economice de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul şi servicii conexe desfăşurate în aceste zone.
Pentru aceste terenuri, legea stipulează scutirea de la plata taxei pe teren, stabilind o derogare expresă de la aplicarea prevederilor Codului fiscal, iar pentru activităţile economice autorizate neaplicarea dispoziţiilor prin care se stipulează impozitarea unei cote de 5% asupra veniturilor înregistrate şi obţinute din activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor.
Activităţilor economice autorizate le este aplicabilă reducerea valorii la o cotă de 5%. Potrivit actului normativ, pentru construcţiile şi activităţile economice, taxele şi impozitele locale calculate şi datorate potrivit Codului fiscal se reduc cu 50%.
Legea are în vedere insulele, grindurile şi alte suprafeţe de uscat cu potenţial de exploatare economică, rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică, fiind exceptate terenurile care intră sub incidenţa Legii 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei ”Delta Dunării”.
La vremea iniţierii proiectului de act normativ, acesta a fost legat de investiţiile fostului lider PSD, Liviu Dragnea, în insula Belina şi braţul Pavel din judeţul Teleorman, imobile care ajunseseră ilegal din domeniul public al statului în cel privat al Consiliului Judeţean.
Acesta din urmă concesionase insula Belina şi braţul Pavel firmei Tel Drum şi unei persoane fizice, care au făcut investiţii în zona respectivă. Ulterior, după întocmirea unui dosar de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi trimiterea cauzei în instanţă, insula Belina şi braţul Pavel au revenit în domeniul public al statului în cursul anului trecut.
În obiecţia ridicată în faţa CCR în legătură cu legea respectivă, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că impunerea acestor derogări de la Codul fiscal este de natură să determine o reducere a veniturilor la bugetul de stat, ceea ce, potrivit dispoziţiilor Constituţiei, necesită, în mod obligatoriu, indicarea sursei de finanţare.
De asemenea, el menţiona că pentru acest act normativ s-a solicitat doar punctul de vedere al Guvernului, nu şi fişa financiară obligatory, arată bursa.ro.
În opinia sa, legea criticată trebuia calificată şi adoptată ca lege organică, cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere a Parlamentului, iar nu ca lege ordinară.
În plus, şi conţinutul complex al actului normativ, solicita adoptarea sa ca lege organică, deoarece reglementează intrarea unor terenuri în domeniul public al statului, concesionarea sau administrarea acestora.
Potrivit preşedintelui Iohannis, legea creează atât o încălcare a principiului liberei concurenţe în economia de piaţă, cât şi o dublă discriminare: pe de o parte, între cei care deţin cu titlu de proprietate ori care îşi desfăşoară activitatea pe insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţă mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică şi celelalte persoane care îşi desfăşoară activitatea în alte zone; pe de altă parte, între persoanele care realizează activităţi de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul şi servicii conexe acestora şi persoanele care desfăşoară alt tip de activităţi economice, pe aceste terenuri.
A.V.

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea