Premieră în magistratura argeşeană. Procurorul General al României răstoarnă aranjamentele făcute într-un scandal imobiliar de răsunet

Marţi, 29 Iunie 2010 18:46

# Un procuror  piteştean a fost prins de procurorul general Laura Codruţa Kovesi că a tergiversat cercetările în dosarul scandalului imobiliar „Gheorghe Lazăr 22”! În ediţia anterioară, am relatat despre un scandal imobiliar din Piteşti care a răbufnit până la Procurorul General al României. De mai bine de doi ani şi jumătate, o familie din Piteşti este ţinută la poarta Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, aşteptând finalitatea într-o cauză penală pe care Judecătoria Piteşti a retrimis-o la procuror, în decembrie 2007pentru începerea urmăririi penale împotriva persoanelor pentru care parchetul dăduse rezoluţia NUP. În tot acest răstimp, Doina Popescu a încercat fără succes să intre în audienţă la prim- procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, pentru a se interesa de soarta dosarului său, în care este parte vătămată. De fiecare dată i s-a spus „că nu se poate”. Zilele trecute, după doi ani de zile în care a fost tratată la acest mod, Doina Popescu a primit o confirmare a faptului că ceva straniu se întâmpla cu dosarul în care era parte vătămată. Confirmarea a venit chiar de la Procurorul General al României, Laura Codruţa Kovesi. Aşa cum puteţi observa în facsimil, şeful procurorilor din România îi comunică Doinei Popescu faptul că cercetările în cauza ei au fost tergiversate! Din acest motiv, mai adaugă Procurorul General al României, a fost sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, pentru iniţierea unei acţiuni disciplinare faţă de procurorul care se face responsabil de această gravă situaţie şi luarea măsurilor ce se impun!

Istoricul scandalului

În 1997, familia Popescu a obţinut de la Primăria Piteşti dreptul de a cumpăra spaţiul locativ dintr-un imobil situat ultracentral, în strada Gheorghe Lazăr, nr. 22. Soţii Popescu au achitat un avans, urmând să plătească diferenţa în rate. La scurt timp, însă, au apărut din senin pretinşi moştenitori ai imobilului, care au iniţiat acţiuni de revendicare a imobilului. Doina Popescu a reclamat la parchet nişte acte notariale false prin care aceştia încercau să facă dovada că sunt moştenitori, indicând în proprietatea pretinşilor autori şi imobilul de la adresa la care locuia familia Popescu. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti a spălat notarii acuzaţi de fals, afirmând că, deşi există „aspecte nereale” în documente pe care aceştia le-au încheiat, notarii nu se fac vinovaţi. Ulterior, Doina Popescu s-a îndreptat împotriva pretinşilor moştenitori care declaraseră „aspecte nereale” în faţa notarilor, dar şi aceştia au fost spălaţi de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, în 2007 şi în 2010. Când totul părea lipsit de speranţă, a venit comunicarea Procurorului General al României, Laura Codruţa Kovesi.

În care o mână spală pe alta

„Prima mână” la care ne referim este cea care a dat şi primul NUP în cauza soţilor Popescu şi aparţine procurorului Mihaela Olaru, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti. Rezoluţia Mihaelei Olaru a venit după doi ani de cercetări şi a fost atacată de soţii Popescu la Judecătoria Piteşti. În decembrie 2007, instanţa Judecătoriei Piteşti a desfiinţat în parte rezoluţia NUP şi a dispus începerea urmăririi penale împotriva persoanelor cercetate de procurorul Olaru, dispunând efectuarea unor probe care nu fuseseră efectuate. La doi ani şi jumătate de la acest fapt, un alt procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, Săndel Boţoghină, soluţionează plângerea penală a soţilor Popescu cu rezoluţia neînceperii urmăririi penale, dar fără să efectueze probele pe care judecătorul le dispusese în decembrie 2007! Mai mult, procurorul Boţoghină ajunge la o concluzie zdruncinătoare: constatând existenţa unui fals în înscrisuri, îşi permite să opineze  că respectivul fals nu este de natură să producă consecinţe juridice, drept pentru care zice că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii! Procurorul Boţoghină a dat această rezoluţie pe data de 15 mai 2010, dar documentul a plecat prin poştă, spre a-i fi comunicat părţii vătămate, abia o lună mai târziu. După ce a primit această rezoluţie, Doina Popescu a mai primit o comunicare din partea procurorului de caz, care a lăsat-o mască...

„Cui să mai ceri dreptate, când eşti lucrat într-un asemenea hal?!...”

Dezamăgită şi revoltată de modul în care au fost instrumentate cercetările în cauza sa, Doina Popescu ne-a arătat un document care nu face decât să valideze concluzia procurorului general Kovesi, în legătură cu tergiversarea cercetărilor în acest caz. Este vorba despre o altă rezoluţie datată tot în 15 mai 2010, dar care a fost pusă la poştă abia în 21 iunie 2010, ajungând la Doina Popescu pe data de 22 iunie 2010 (a se vedea facsimilurile cu rezoluţia din 15 mai şi plicul cu data punerii acesteia la poştă, din 21 iunie). Conform acestei rezoluţii, procurorul de caz Săndel Boţoghină  respinge cererea părţii vătămate Popescu Doina, prin care aceasta solicitase încă din data de 15 ianuarie 2010 să fie audiată în această cauză, considerând că acest lucru nu este util soluţionării cauzei! Boţoghină motivează acest  refuz prin aceea că la dosarul cauzei existau deja nişte declaraţii date de Popescu Doina. Aceste declaraţii fuseseră date în urmă cu patru ani, mai înainte ca Parchetul să fi dat primul NUP, prin procurorul Olaru, NUP desfiinţat în parte de Judecătoria Piteşti, care dispusese începerea urmăririi penale şi efectuarea unor probe pe care noul procuror de caz, Săndel Boţoghină nu le efectuase şi dăduse un al doilea NUP, recunoscând că exista o infracţiune, dar că aceasta nu produsese, chipurile, efecte juridice... „Domnule ziarist, asta e bătaie de joc, cui să mai cer eu dreptate, atunci când suntem lucraţi într-un asemenea hal?!...”, se plânge Doina Popescu...

Ambele rezoluţii au fost comunicate după răspunsul Procurorului General privind tergiversarea cercetărilor

Deci, să tragem linie şi să vedem ce iese. Avem data de 17 iunie 2010, la care Procurorul General al României îi comunică Doinei Popescu faptul că cercetările fuseseră tergiversate în dosarul 3203/P/2006. Imediat după această dată, Doinei Popescu îi este comunicată rezoluţia lui Săndel Boţoghină (cel de-al doilea NUP), care fusese dată încă de pe 15 mai 2010. După această rezoluţie, de la Parchet mai pleacă prin poştă, pe 21 iunie, încă un plic, în care se afla o a doua rezoluţie, datată tot în 15 mai 2010, prin care procurorul de caz refuza o cerere de audiere, făcută de partea vătămată la începutul anului, în data de 15 ianuarie 2010! Doina Popescu afirmă că tergiversarea cercetărilor şi soluţia dată de procurorul Boţoghină servesc unor interese din administraţia publică piteşteană, care urmăresc ca imobilul pe care  este îndreptăţită să-l cumpere, să ajungă ilicit în proprietatea altora! Camil Dalu