Cătălin Andrei: „Toți am exagerat în anumite momente, indiferent pe cine am susținut de-a lungul campaniei interne”

Miercuri, 06 Octombrie 2021 13:51

Jurnalistul Cătălin Andrei, membru PNL, consilier local la Bascov, este unul din susținătorii fostului președinte, Ludovic Orban. Nu a ieșit cum a dorit el, însă tânărul liberal este capabil să își stăpânească sentimentele contradictorii și chiar să și le exprime cu artă. Un artist al condeiului iese la suprafață imediat. Ne pare rău, Cătălin, pentru înfrângere, felicitări pentru exprimare

Cătălin Andrei: ”Ce-i de făcut? Dacă sunt supărat? Sigur că sunt mâhnit pentru că în general sunt un om care nu suportă să piardă.  Dacă mi-a lăsat o impresie toată această campanie internă? Eh, aici mâhnirea e și mai mare pentru că la nivelul întregului partid am aplicat cu succes manualul “Cum să creștem PSD în sondaje, în detrimentul dreptei”. Și nu, nu sunt de acord cu Machiavelli că scopul scuză mijloacele.

Dacă am exagerat cu aceste alegeri? Da, toți am exagerat în anumite momente, indiferent pe cine am susținut de-a lungul campaniei interne. Am văzut colegi, și de-o parte și de alta (România Liberală versus Forța Dreptei) plini de venin, mânați de o ură fratricidă, într-o luptă care ar fi trebuit să fie o dezbatere și un concurs de idei, nicidecum un “război civil”. Îmbrâncelile, îmbulzeala, urletele dintre colegi, sunt departe de ideea mea despre liberalism. Dar fac parte din PNL și îmi asum când unii spun, ai fost acolo, ai girat. Dacă dezavuez ceva? Nu am fost de acord cu huiduielile de la Romexpo cum nu am fost de acord cu execuțiile din funcții ale unor colegi, ante-alegeri. Poate că sunt eu prea idealist. A trecut și acest moment. Ce facem de aici înainte? Băgăm cartuș pe țeavă tot pentru ai noștri sau tragem aer în piept și strângem rândurile? La ora asta fiecare echipă caută vinovați, adulmecă victime, se întocmesc liste negre, de o parte și de alta. Nu cred că asta e soluția, pentru că toți suntem PNL și scopul este să redevenim principala forță politică de dreapta și să ducem la bun sfârșit ce ne-am asumat în fața cetățenilor!

Așa că la final, pun întrebarea care l-a măcinat pe Lenin în 1902 “Ce-i de făcut? Probleme acute ale mișcării noastre” (din cartea cu același nume).”.