Curtea de Apel Pitești - decizie importantă privind fiscalizarea veniturilor din tranzacționarea bitcoin

Joi, 24 Februarie 2022 08:04

# Organele fiscale au cerut unui bărbat impozitul pe venit și CASS pentru veniturile obținute din vânzarea de criptomonede

Unui bărbat din Vâlcea i se impută de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, prin AJFP Vâlcea, că a desfășurat activitatea de tranzacționare cu monedă electronică Bitcoin pe piața internațională, fără a declara veniturile realizate din această activitate. S-a considerat de organele de inspecție fiscală că bărbatul datorează impozit pe venit și CASS pentru veniturile obținute din vânzarea de criptomonede (Bitcoin) din perioada 2015-2016. Vâlceanul a contestat cele două acte administrativ - fiscale, în ceea ce privește impozit pe venit stabilit suplimentar în valoare de 155.897 lei reprezentând debit, la care se adaugă

majorări de întârziere și penalități de întârziere aferente și contribuții sociale de sănătate stabilite suplimentar în valoare de 53.590 lei reprezentând debit, plus majorări de întârziere și penalități.

Reclamantul a criticat actele administrative, susținând că venitul din tranzacționarea monedelor virtuale nu era reglementat în legislația fiscală pe perioada ce face obiectul verificărilor. Acesta a mai arătat că în România, în anii 2015-2016, criptomoneda nu era definită ca noțiune de drept, în susținerea acestei ipoteze indicând comunicatul dat de instituțiile statului român (Banca Națională a României, cât și Ministerul de Finanțe prin Direcția Generala de servicii pentru contribuabili). În susținere a mai indicat și datele oficiale prezentate pe www.anaf.ro la „Sesiune de îndrumare și asistență contribuabili 22 iulie 2015 cu privire la impozitul pe veniturile realizate din investiții de persoanele fizice", concluzionând că, în anii 2015 - 2016 în România criptomonedele nu aveau o valență juridică. Practic, criptomoneda nu ar fi existat ca noțiune de drept.

Tribunalul Vâlcea a admis cererea

În iulie 2020, Tribunalul Vâlcea a admis cererea sa și a anulat deciziile de impunere ale Finanțelor. Instanța a stabilit că susținerile reclamantului sunt întemeiate, întrucât, în perioada în care bărbatul ar fi realizat tranzacțiile în discuție, „nu existau în legislația națională reglementări care să stabilească nici măcar ce anume reprezintă monedele virtuale (sau criptomonedele) din punct de vedere juridic, respectiv dacă ele trebuie asimilate mijloacelor de plată (asemeni monedelor tradiționale) sau dacă reprezintă bunuri. Relevantă în acest sens este poziția exprimată de Banca Națională a României în comunicatul din data de 11.03.2015, citat de reclamant în acțiunea sa”.

Tribunalul a avut în vedere art. 3 lit. b din Codul fiscal și a considerat că actele administrative fiscale contestate nu corespund unei interpretări previzibile a normelor juridice fiscale și că principiul certitudinii impunerii nu a fost respectat.

Direcția Finanțelor Publice Craiova a formulat recurs

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, prin AJFP Vâlcea, a formulat recurs, iar dosarul s-a mutat la Curtea de Apel Pitești. AJFP Vâlcea a arătat în cerere că „veniturile din tranzacționarea bitcoin trebuiau considerate o categorie de venit supusă impozitului pe venit, respectiv venituri din alte surse, acestea fiind venituri taxabile”. Mai arată că această cripto-monedă, respectiv bitcoin, a fost transformată într-o monedă clasică și transferată din portofelul virtual al utilizatorului în contul bancar al acestuia, respectiv în conturile de euro și de lei, sumele respective reprezintă venit din tranzacționarea cripto- monedelor. Potrivit extraselor de cont, se constată că au existat în perioada 2015-2016 mai multe tranzacționări, cu caracter repetat, sugerând astfel existența unei activități "profesionale", respectiv venituri din alte surse, acestea fiind venituri taxabile.

Curtea de Apel a dispus casarea sentinței și rejudecarea cauzei

În urma analizării situației, Curtea de Apel Pitești a apreciat că recursul este fondat. Curtea a constatat că „instanța de fond a interpretat greșit normele aplicabile”, se arată în decizia judecătorilor.

Curtea de Apel Pitești a hotărât că stabilirea ca venituri impozabile a sumelor obținute din tranzacționarea bitcoin ar trebui să se raporteze la criterii precum caracterul repetat, cu caracter de continuitate, în scopul obținerii de profit, iar în măsura în care aceste criterii sunt satisfăcute, simpla aplicare a principiului fiscal al certitudinii impunerii nu poate exclude a priori, chiar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 30/2019, calificarea acestor venituri ca fiind „venituri din alte surse”.

„…faptul că moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înțelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronica, este lipsit de relevanță în ceea ce privește calificarea tranzacțiilor cu bitcoin ca fiind impozabile sau nu. Nici poziția exprimată de Banca Națională a României în comunicatul din data de 11.03.2015, citat de reclamant în acțiunea sa, în care se menționează că moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută nu era susceptibilă de a consolida încrederea contribuabilului în caracterul neimpozabil al operațiunilor sale, dat fiind că autoritatea bancară nu avea competențe în materie de impozitare. În sfârșit, în lumina jurisprudenței constituționale și europene pe larg expuse în considerațiile preliminare ale opiniei noastre, Curtea nu îmbrățișează opinia primei instanțe, care a apreciat că soluția impozitării nesocotește principiile fiscalității reglementate la art. 3 lit. a) și c) din Codul fiscal, respectiv neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, ce trebuie să asigure, prin nivelul impunerii, condiții egale investitorilor, precum și justețea impunerii sau echitatea fiscală, ce trebuie să asigure ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia. Prin urmare, calificarea ca venituri impozabile sau nu a sumelor obținute din tranzacționarea bitcoin ar trebui să se raporteze la criterii precum caracterul repetat, cu caracter de continuitate, în scopul obținerii de profit, iar în măsura în care aceste criterii sunt satisfăcute, simpla aplicare a principiului fiscal al certitudinii impunerii nu poate exclude a priori, chiar anterior intrării în vigoare a Legii 30/2019, calificarea acestor venituri ca fiind „venituri din alte surse” în sensul art. 78 alin. 2 din Legea nr. 571/2003, respectiv art.114 alin.1 din Legea 227/2015.”, se arată în decizia Curții de Apel Pitești, conform rolii.ro.

Ca atare, instanța piteșteană a decis, pe 8 octombrie 2021, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond. Procesul a fost reluat pe rolul Tribunalului Vâlcea.

A.V.