Constantin Brâncuși, sculptorul sufletului românesc. 19 februarie 1876 - 16 martie 1957

Luni, 07 Martie 2022 12:53

Biblioteca Județeană Dinicu Golescu Argeș a organizat evenimentul cultural Constantin Brâncuși - sculptorul sufletului românesc,  la 65 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Brâncuși, aducând un pios omagiu memoriei celebrului sculptor român, de mult timp intrat în lumina marilor artiști ai umanității.

Expoziția de documente din colecțiile bibliotecii, Constantin Brâncuși, sculptorul sufletului românesc, este alcătuită din monografii, studii, reviste, albume, dicționare și enciclopedii, și poate fi vizitată de  către public în holul principal al instituției, în perioada 1-11 martie 2022.

Din cadrul Colecțiilor Speciale ale Bibliotecii Județene Dinicu Golescu Argeș, pot fi admirate în expoziție câteva albume de artă deosebite, dintre care: Brâncuși: album (Editura Beaux Art, 1995), Barbu Brezianu. Brâncuși en Roumanie. Album (Editura All, 1998), Vasile Paleolog. Constantin Brâncuși (Editura Scrisul Românesc, 1976).

Viața și opera sculptorului român este reflectată în marile enciclopedii și dicționare ale lumii, pe care le regăsim în vitrinele expoziției: The Dictionary of Art (vol. 49, 1998),  The World Book Encyclopedia (vol.2, 1995), The New Encyclopedia Britannica (vol. 2, 1994),  Herbert Read. Concise history of modern sculpture (1977),  The  Encyclopedia Americana (vol. 4, 1976),  A world history of art: Painting, Sculpture, Arhitecture, Decorative Arts (1976).

Despre  Brâncuși s-au scris zeci de cărți și monografii, mii de studii și articole, toate ilustrând și argumentând geniul artistului român, considerat „unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor” (Jean Cassou). Alte exemple din lucrările ce se regăsesc în expoziție sunt: Marielle Tabart.  Brâncuşi: Inventatorul sculpturii moderne (2007),   Dan Grigorescu. Brâncuși și arta modernă (2001),  Lucian Gruia. Brâncuși. Repere și interferențe (2001), Mircea Deac. Brâncuși-surse arhetipale (1982), Romulus Diaconescu. Trebuia să se nască Brâncuși (1981),  Petru Comarnescu. Brâncuși, mit și metamorfoză în sculptura contemporană (1972).

Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobița, în județul Gorj. În perioada 1894-1898 a urmat Școala de Arte și Meserii la Craiova, iar în 1902 a absolvit Școala de Bellearte din București. Din anul 1905 s-a stabilit la Paris.  A expus pentru prima dată la Societe Nationale des Beaux-Arts și la Salon d'Automne în 1906 la Paris, iar în 1914 a avut un mare succes cu expoziția organizată la Photo Secession Galery din New York. Până în 1914 inaugurează ciclurile Păsări măiestre, Muza adormită, Domnișoara Pogany.  Printre primele lucrări realizate în România sunt: Bustul lui Gheorghe Chițu (1897, Craiova), Bustul lui Vitellius (1898, București), Bustul lui Ion Georgescu-Gorjan (1902, Craiova), Bustul generalului Carol Davila (1903, București – expus în 1912 în curtea Spitalului Militar Central București). Urmează la Paris lucrările: Orgoliu (1905), Copil (1906), Supliciu (1906), Portretul pictorului Nicolae Dărăscu (1906), Sărutul (1907). Până în 1940 activitatea creatoare a lui Brâncuși se desfășoară în toată amploarea sa, cu creațiile din ciclurile Pasărea în văzduh,  Ovoidul,  dar și cu sculpturile în lemn participând la cele mai renumite expoziții de sculptură din lume.

Ansamblul Sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu (1937-1938), cunoscut și sub numele de Ansamblul Monumental Calea Eroilor, este proiectat  și construit  de sculptorul român ca un omagiu adus eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Cele patru componente sculpturale: Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit,  sunt dispuse pe aceeași axă, cu o lungime de 1275 m.

În creațiile Cumințenia pământului, sau Cariatidele,  Danaidele, păsările, muzele, artistul surprinde sufletul feminin. Lucrarea Pasărea măiastră (1910) deschide seria sculpturilor închinate zborului, „cel mai minunat lucru din natură“, după cum afirma artistul însuși.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai sec. al XX-lea, opera sa influențând profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen. Câteva dintre operele de maturitate sunt: Măiastra (II, III, bronz, 1911-1912), Cariatida (I, II, 1915), Principesa X (1915-1916), Pasărea de aur (1919), Adam și Eva (1921),  Foca (1936),  Regele regilor (1938), Țestoasa zburătoare (1943). În creațiile sale se regăsesc cele mai  profunde semnificații spirituale, făcând cunoscute la nivel mondial nebănuitele valențe ale sufletului românesc.

În cartea intitulată „Brâncuși: sculptor creștin ortodox” (2013), Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, afirma că: “Brâncuși a unit credința cu arta, naționalul cu universalul și efemerul cu eternul. De aceea, Coloana fără sfârșit a operei sale este și Coloana nemuririi sale!”.

Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor, a  propus în 1921  decorarea  sculptorului Constantin Brâncuși cu distincția onorifică ordinul „Coroana României” în grad de ofițer. A fost ales membru  postum al Academiei Române.

Drd. Cristina Baciu,

Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș