A început rejudecarea în procesul dintre ANAF și inculpații din dosarul „Podul Căteasca”

# Miza – prejudiciul de aproape 5 milioane de lei

La sfârșitul lunii martie 2022, a început la Tribunalul Argeș rejudecarea în procesul dintre ANAF și inculpații din dosarul „Podul de la Căteasca”. Statul Român, prin Agenția Națională de Administrație Fiscală, reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice București, solicită obligarea inculpaților din dosar la plata a 4.973.065,75 lei, sumă considerată a fi prejudiciu în cauză.  Deși în primă fază, în septembrie 2020, Tribunalul Argeș a respins acțiunea introdusă de Statul Român ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, în aprilie 2021 Curtea de Apel Pitești a admis recursul reclamantului și a dispus rejudecarea cauzei.

„Admite recursul Statului Român, casează în parte sentinţa şi, în rejudecare, respinge excepţi lipsei calităţii procesuale active a Statului Român şi trimite spre rejudecare cererea reclamantului Statul Român. Menţine în rest sentinţa. Definitivă”, se arată în hotărârea Curții de Apel Pitești.

 

Astfel, dosarul a fost reluat pe 25 martie 2022 la Tribunalul Argeș, unde instanța a dispus amânarea cauzei pentru că fostul președinte al Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, nu-și angajase avocat. Procesul va fi reluat pe 15 aprilie.

Constantin Nicolescu a fost cercetat pentru fraudarea de fonduri europene și alte infracțiuni, într-un dosar privind reabilitarea unui pod din localitatea Căteasca, afectat de inundații. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş a fost condamnat definitiv, în 2019, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 7 ani şi 8 luni închisoare pentru luare de mită, însă instanţa a menţinut o decizie anterioară privind eliberarea condiţionată din penitenciar.

Pe de altă parte, instanţa l-a achitat pe Nicolescu pentru abuz în serviciu şi a încetat procesul penal împotriva lui pentru două infracţiuni de fals intelectual ca urmare a prescrierii faptelor. Constantin Nicolescu a fost singurul inculpat condamnat în cauză. Față de ceilalți inculpați din dosar s-a dispus fie încetarea procesului penal ca urmare a prescripției speciale a răspunderii penale, fie achitarea:

- Grigore Dobre, asociat și administrator la Zeus SA, a fost achitat pentru abuz în serviciu Instanța a dispus încetarea procesului penal pornit pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată și dare de mită, constatând intervenită prescripția specială a răspunderii penale;

- Nicoară Mihail Gabriel și Mercea Codruța Lavinia – achitați pentru abuz în serviciu. S-a dispus încetarea procesului penal pentru infracțiunea de fals intelectual și uz de fals;

- Pintilie Iuliana Mioara, Bocioacă Sabina Elena, Florescu Aurelia Mirela, Dobre Cristina achitați pentru abuz în serviciu;

- Pletoiu Ecaterina – s-a dispus încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură private.

De ce a fost trimis dosarul la rejudecare

Curtea de Apel Pitești a dispus rejudecarea cauzei, stabilind că Statul Român are o calitate procesuală activă în cadrul cererii de chemare în judecată. Urmează, ca instanța de fond să stabilească în ce măsură există prejudiciul invocat și care ar fi cuantumul acestuia.

„Se constată astfel că suma cu care s-a plătit prețul din actul adițional nr 4/01.06.2010, nu provine exclusiv din bugetul Județului Arges, ci, o parte din această sumă provine și din fondurile nerambursabile și cofinanțarea de la bugetul de stat. În atare context, este evident că, în raport de art 36 C.proc.civ., Statul Român are calitate procesuală activă în cadrul cererii de chemare în judecată pe care a formulat-o, fiind subiect în raportul juridic dedus astfel judecății, din moment ce este cel care pretinde că a fost prejudiciat prin modul în care au fost folosite sumele plătite în cadrul actului adițional nr 4/01.06.2010 și provenite din fondurile nerambursabile și cofinanțarea de la bugetul de stat.

În ceea ce privește însă în ce măsură există sau nu prejudiciul invocat, inclusiv sub aspectul cuantumului, toate acestea rămân a fi analizate în cadrul cercetării fondului litigiului, fiind chestiuni ce țin doar de fond, neputând fi analizat în prezentul recurs, unde s-a dedus judecății doar problema de drept vizând calitatea procesuală activă a Statului în cererea formată de către acest recurent-reclamant.

Așa fiind, față de cele anterior arătate, instanța de recurs, contrar opiniei tribunalului, constată că recurentul-reclamant are calitate procesuală activă în cererea de chemare în judecată pe care a formulat-o, impunându-se în acest fel respingerea excepției lipsei calității procesuale active, și nu admiterea acestei excepții, fiind astfel neîntemeiate orice susțineri ale intimaților prin care încearcă să arate că Statul nu ar avea calitate procesuală active”, se arată în motivarea judecătorilor Curții de Apel Pitești.

Alex Vlaicu

 

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea