Pastorală de Ziua Învierii Domnului nostru Iisus Hristos

"Dreptslăvitori Creștini și Creștine,

Cel dintâi cuvânt pe care trebuie să-l rostim în orice moment al zilei, și mai ales dis-de-dimineață, când vedem zorile nădejdii ivindu-se, dar și de cu seară, când ne apropiem de vatra casei odihnitoare este acel minunat: Mulțumesc, și să adăugăm: pentru toate, Doamne Dumnezeule!

Cred că nu este un cuvânt mai binecuvântat, care ne leagă de iubirea lui Dumnezeu, aducând slavă de mulțumire pentru darurile Sale, oferite de atâtea ori omenirii din preaplinul iubirii dumnezeiești.

Orice trezire a noastră, de fiecare dată, este o Înviere în miniatură, o revenire la viețuirea cea dintâi, iar bucuria este atinsă de nădejdea sfântă, că din nou suntem bineveniți în Grădina Maicii Domnului din România.

Este o stare de mare delicatețe, trezirea noastră – Învierea în miniatură – metaforă pe care să o învățăm și să ne-o însușim cu hărnicie, întrucât ține doar de noi, ca această metaforă să devină Crezul nostru, pe care să-l învățăm, obișnuindu-ne a-l mărturisi, încă din momentul cel dintâi al însemnării noastre cu semnul Crucii dătătoare de viață.

Numai atunci, când gândul de mulțumire se îndreaptă către Domnul Dumnezeu, între El - Creatorul și noi - creația Lui, nu se mai poate odihni niciun gând sau închipuire rebelă.

Așa se cuvine, acelui moment unic să ne găsească, față în față cu Sfânta Treime, dătătoare de viață veșnică.

De câte ori, îngerul păzitor ne îndeamnă la trezire și trezie, m-am gândit întru străfulgerare, că puteam să privesc cu înduioșare trupul mort, fără nicio suflare, dar un gând plin de optimism îmi inundă viața, și rostesc încă odată, ca și Sfântul Ioan Gură de Aur:

Să disprețuim așadar, moartea, chiar dacă nu ne-a sosit timpul morții, că ne vom muta la o viață cu mult mai bună .

- Dar trupul se strică!

- Tocmai pentru aceasta, mai cu seamă, trebuie să ne bucurăm că trupul mort se strică, pentru că ceea ce e muritor piere, dar nu piere ființa trupului. Dacă ai vedea o statuie că este dată la topit, n-ai spune că statuia piere, ci că se face din ea o statuie mai bună. Gândește tot așa și despre timp și nu boci.

Atunci, când privirea noastră se oprește la chipul unui om care a intrat într-o altă stare a existenței, gândul nostru cumpănit, se așează pe drumul cel bun, cu credința că: Pentru aceasta sufletul nostru este nemuritor și trupurile noastre vor fi nemuritoare, ca noi să ne bucurăm de bucuria veșnică.

Iubiți frați și surori în Domnul Iisus Hristos,

Dacă noi, în durerile despărțirii, alunecăm nefericit pe panta deznădejdii, gândind că totul s-a isprăvit, iată că Sfântul Ioan Gură de Aur vine cu balsamul nădejdii: Ce scuză vor avea cei ce nu cred în Înviere, pentru că noi o putem vedea în toate zilele și o putem admira în semințe, în plante și chiar în răspândirea neamului nostru?

Nu știm, și nu vom putea cunoaște vreodată, care este procentul celor care au crezut și al celor care nu au crezut și nu cred în Înviere - Învierea lui Iisus și învierea trupurilor!

Pentru cei ce nu au puterea de a înțelege aceste fenomene unice, printre care Învierea trupurilor, adică învierea noastră, Sfântul Ioan Gură de Aur ne odihnește cu înțelepciune, întrebându-ne:

Pentru ce nu vreți să credeți pentru învierea trupurilor? Oare Dumnezeu nu are puterea să le învieze?

Parcă glasul marelui Ioan Gură de Aur, sfânt și teolog al veacului al IV-lea, se adresează nouă laolaltă, dar și fiecăruia în parte:

Cei ce refuză adevărul Învierii sunt cei care nu vor să dea seama de faptele lor. Trebuie ca învierea noastră să fie asemănătoare cu Învierea lui Iisus Hristos. Iar dacă nădăjduim în Hristos numai în viaţa aceasta, suntem mai de plâns decât toţi oamenii. Dar acum Hristos a înviat din morţi, fiind începătură (a învierii) celor adormiţi.

Zidirea supremă a Sfintei Treimi este omul. Literatura laică a surprins această Taină a Creației, încât putem citi cu bucurie:

În lume-s multe mari minuni!

Minuni, mai mari ca omul, nu-s!

Cum să nu credem că poetul dramaturg, Sofocle, tocmai înainte cu câteva sute de ani, ne-a lăsat scris, sub inspirația Duhului sfânt, o astfel de perlă și adevăr liric existențial?!

Negreșit, mi-am zis că Sofocle a citit Psaltirea Regelui David, care în Psalmul 8 ne-a lăsat scris, sub inspirația aceluiași Duh Sfânt, următoarele:

Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat, îmi zic: Ce este omul că-ţi aminteşti de el? Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el. Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui.

Dreptmăritori creștini români, iubitori ai Învierii Domnului Iisus Hristos,

Cât de înălțător este lucrul sau lucrarea - întru gândire dumnezeiască - ca Însuși Domnul Dumnezeu să ne aibă în gândirea Sa, nu doar de la începutul Întrupării, dar mai ales în fiecare clipă a vieții, pentru că această gândire este o purtare permanentă de grijă, ca noi să creștem, să ne desăvârșim și să ne bucurăm întru Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

Este mângâietor să știm și să nu uităm niciodată: Că de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om şi învierea morţilor. Căci, precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia.

Obiectivul principal al Domnului nostru Iisus Hristos a fost și rămâne, ca prin Învierea Sa, să sfințească drumul și lucrarea de înviere a tuturor oamenilor întrupați în frumusețea acestei lumi văzute, în care am avut și avem și noi bucuria de a fi așezați de Însuși Domnul Dumnezeu.

În clipa în care noi credem în Iisus Hristos, ne asumăm și Învierea Lui, întru care ne cuprinde pe noi toți: Aşadar, dacă aţi înviat împreună cu Hristos, căutaţi cele de sus, unde se află Hristos, şezând de-a dreapta lui Dumnezeu. Cugetaţi cele de sus, nu cele de pe pământ, căci voi aţi murit şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos întru Dumnezeu.  Cea mai înaltă statură a omului dintre toate timpurile este potrivit Sfintelor Scripturi: viața ascunsă în Iisus Hristos și întru Dumnezeu.

Ce poate fi mai potrivit și mai sigur pentru noi? Viața noastră (sărmana de ea!), ascunsă în Hristos și deci, împreună cu Hristos (Prietenul nostru Sigur și Veșnic!), să fim ascunși, adică ocrotiți întru Dumnezeu!

Ne vom bucura de această supremă stare dumnezeiască, noi toți, de acum înainte, ascultând sfatul – poruncă, adică chemarea de părinte din partea Sfântului Apostol Pavel, care se întrupează într-un grup de luptă duhovnicească: Drept aceea, omorâţi mădularele voastre, cele pământeşti: desfrânarea, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia, care este închinare la idoli, pentru care vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării. În care păcate aţi umblat şi voi odinioară, pe când trăiaţi în ele. Acum deci vă lepădaţi şi voi de toate acestea: mânia, iuţimea, răutatea, defăimarea, cuvântul de ruşine din gura voastră. Nu vă minţiţi unul pe altul, fiindcă v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi, dimpreună cu faptele lui, și v-aţi îmbrăcat cu cel nou, care se înnoieşte, spre deplină cunoştinţă, după chipul Celui ce l-a zidit.

Iată acum, straiele noi de Paști - Ziua Învierii - în care trebuie să ne îmbrăcăm: Îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unii altora; dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva, după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi. Iar peste toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvârşirii. Şi pacea lui Hristos, întru care aţi fost chemaţi, ca să fiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, şi fiţi mulţumitori. Cuvântul lui Hristos să locuiască întru voi cu bogăţie. Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă între voi, cu toată înţelepciunea. Cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I, în psalmi, în laude şi în cântări duhovniceşti.

Doar așa vom putea să ne bucurăm de ocrotirea Domnului Dumnezeu și să fim ascunși în Hristos Iisus, pentru Dumnezeu!

Să facem rugăciune pentru iertarea păcatelor celor adormiți de la începutul lumii până astăzi, ca să se bucure și ei de Învierea lui Iisus Hristos, dar și pentru toți cei vii din lume, pentru ca Domnul Dumnezeu să coboare în inima fiecăruia dintre noi și să rămână pururea în viața noastră, cântând cântare nouă:

Hristos a Înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le!

Să nu uităm nicio clipă, cuvintele cele dintâi după Învierea Domnului Iisus Hristos, adresate femeilor mironosițe venite la mormânt dis-de-dimineață, dar și omenirii întregi, pentru veșnicie:

Bucurați-vă, popoare ale lumii, că:

Hristos a înviat,

El fiind Învierea noastră!

Și acum, de Ziua Învierii Tale, Doamne Iisuse Hristoase, Te rugăm oprește războaiele din lume și din inimile noastre! Amin.

Hristos a înviat!

Adevărat a înviat!

Vă întâmpină, cu doriri de pace și curaj duhovnicesc în biruirea deznădejdii și a tuturor încercărilor abătute asupra noastră" - Calinic Argeșeanul, Arhiepicop al Argeșului și Muscelului.

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea