„Avem un învăţământ stufos și nu se acordă o prea mare importanţă abilităţilor și necesităţilor pe care le au elevii”

# Spune prof. Mădălina Nițulescu, Școala Gimnazială „N. Bălcescu” Pitești

Anul școlar 2022-2023 se anunță plin de schimbări. Va fi revoluție în educație, pe seama provocărilor care-i așteaptă pe profesori și elevi, în egală măsură. Nu vom mai avea semestre, nici teze, nici două medii pe an. Iar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, e plin de idei pe care pare dispus să le aplice în sistem. Și pentru că în ultima perioadă am fost pur și simplu bombardați cu informații despre schimbările care vor urma în educație, am considerat că ar fi necesar să cerem un punct de vedere avizat, să ne lămurim și noi asupra viitorului din școala românească. Am stat astfel de vorbă cu Mădălina Nițulescu, profesor de limba română la Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu”, din Pitești, care a avut amabilitatea să ne acorde un interviu.

„Trebuie să valorizăm elevul, să îl ghidăm spre a  deveni cea mai bună variantă a lui”

 

# Ministrul Educației a tot anunțat în ultima perioadă că urmează schimbări importante în sistem. Va fi revoluție în educație, spunem noi. Cum vede un profesor cu experiență aceste provocări?

- Da, se pare că va fi revoluţie în educaţie! Schimbarea e binevenită uneori atunci când este corect gândită, ancorată în realitate și când aduce beneficii domeniului de activitate în care este aplicată. O nouă abordare a învăţământului românesc poate aduce  un suflu nou, o reancorare în realităţile societăţii, o “repunere” a elevului  în centrul interesului celor care educă… Dar, pentru ca reforma  să  fie o reușită, trebuie minuţios analizate carenţele actualului tip de învătământ, limitele acestuia precum și nevoile stringente ale acestei ramuri de activitate.

Din punctul meu de vedere, învăţământul este  temelia pe care se sprijină societatea. Ce formăm noi în școli reprezintă societatea însăși. Trebuie să valorizăm elevul, să îi cunoaștem capacităţile și să îl ghidăm spre a  deveni cea mai bună variantă a lui. Pentru aceasta, trebuie să fim noi înșine pregăţiţi. Elevul nu trebuie doar să acumuleze cunoșţinţe, iar noi nu trebuie să acţionăm strict în sfera  sa  cognitivă, noţională.  Şcoala trebuie să acorde o mare importanţă și  stării de bine a elevului, să îi asigure confort emoţional și condiţii decente de studiu pentru ca apoi să se bucure  de rezultate la standarde înalte. Pentru acest lucru, învăţământul românesc ar avea nevoie de o schimbare….

# De la semestre la module de studiu. Cum vedeți această schimbare?

- În ceea ce  privește existenţa modulelor, consider că  este benefică prin fragmentarea perioadelor de studiu, prin prezenţa vacanțelor atât de necesare elevilor care nu mai dau randament odată ce studiul depășeste 1-2 luni. Avem un învăţământ stufos, care prioritizează acumularea de noţiuni, fără a acorda o prea mare importanţă abilităţilor și necesităţilor pe care le au realmente elevii.  Un elev obosit este un  elev  dezinteresat, plictisit, care nu  mai are capacitatea să  acumuleze informaţii și să le utilizeze în scop propriu.

# Adio teze! Cum credeți că vor fi afectați elevii de înlocuirea tezelor cu alte tipuri de evaluări?

- Referitor la teze, gândesc că acestea sunt necesare pentru a preîntâmpina evaluări finale și iniţiale sau invers. Depinde foarte mult de calitatea evaluarilor înlocuitoare și de forma pe care o îmbracă acestea. Tezele erau un reper, un punct de pornire pentru  o reevaluare  a actului predării-învăţării. În urma unei teze, profesorul, elevul și părintele află informaţii despre nivelul la care se află educabilul după un  anumit timp de acumulare de cunoștinţe. De aici se poate porni o analiză…

„Învăţământul românesc și îndeosebi elevii au nevoie și de stabilitate, nu  doar de schimbări continue”

# Ministrul Cîmpeanu a anunțat că elevii vor avea numai o singură medie pe an pentru fiecare disciplină și mult mai puține note pe an. Să ne așteptăm la rezultate mai bune sau dimpotrivă?

- Notele sunt primul element reglator concret în stabilirea interesului direct în măsurarea nivelului de învăţătură. Sunt necesare și binevenite oricând, într-un număr adecvat, în funcţie de aprecierea profesorului și de numărul de ore predate săptamânal. Consider că nota poate fi uneori o motivaţie extrinsecă a învăţării. De asemenea, nota oferită cu obiectivitate presupune ierarhizare, deci perseverenţă și competiţie.

# Sunteți profesor de limba română, o materie de examen foarte importantă. Credeți că noile schimbări vor afecta pregătirea elevilor pentru examenele naționale?

- Da, cu siguranţă modificările noi vor afecta pregătirea pentru examenele naţionale și sunt din ce în ce mai numeroase. Consider că vor crea dezorientare în rândul elevilor. Învăţământul românesc și îndeosebi elevii au nevoie și de stabilitate, nu  doar de schimbări continue. Schimbările în evaluare nu sunt binevenite, pentru că îi derutează pe copii, mai ales, și pun presiune, ceea ce creează discomfort emoţional.

# La un moment dat s-a adus în discuție renunțarea la ponderea mediilor anuale pentru admiterea la liceu. O fi bine, o fi rău?

- Cred că mediile anuale  nu ar trebui să facă parte din calculul mediei pentru liceu. Este bine ca ele sa ramână obiective, detașate de admitere, ca elevii și părinţii să fie interesaţi doar de cunoștinte evaluate direct prin examene. De asemenea, consider că organizarea unui examen pentru admiterea la liceu oferă  o viziune obiectivă asupra realităţii învăţământului românesc.

„Învăţământul actual are nevoie să se centreze  cu adevărat  doar pe elev”

# Un alt subiect sensibil sunt vacanțele. Ministrul Cîmpeanu propune cinci vacanțe într-un an școlar. Sunt prea multe, sunt de folos? Cum vedeți situația?

- Da, vacanţele sunt necesare, mai ales că pandemia și problemele mondiale actuale sunt stringente, resimţindu- se excesiv în randamentul scolar. De asemenea, consider că aceste vacanţe ar trebui stabilite  pentru fiecare categorie de vârst㸠luându-se în calcul capacitatea de efort, de concentrare, de atenţie a fiecărei categorii de elevi. Pentru a da randament, elevul trebuie să aibă  perioade de odihnă.

# Dacă ați avea posibilitatea să aduceți o îmbunătățire în sistemul de educație, care ar fi aceea?

- Îmbunătaţirea sistemului de educaţie constă în atribuirea unei încrederi mărite profesorului care să aibă la îndemână mai multe pârghii legale, care să îi întărească autoritatea în faţa elevilor și a parinţilor. Profesorul trebuie valorizat în egală măsură cu elevul, pentru ca echipa pe care cei doi o formează să reușească un act educaţional calitativ.

Orice modificare în educaţie trebuie făcută prin consultarea profesorilor care predau efectiv, au experienţă didactică și se zbat cu menţinerea interesului pentru învăţătură. Cei care se află efectiv în actul educaţional, aceștia pot oferi soluţii reale, pertinente, căci ei cunosc cel mai bine  necesităţile lor și ale elevilor, ei fiind actanţii  principali ai sistemului de învăţământ.

Învăţământul actual are nevoie să se centreze  cu adevărat  doar pe elev, prioritizând calitatea actului educaţional, prin oferirea de  resurse umane și materiale la cele mai inalte standarde. Învăţământul românesc are nevoie de calitate, nu doar de cantitate! Educabilul de azi trebuie să devină OMUL adevărat de mâine, capabil să se integreze cu succes într-o societate într-o permanentă schimbare.

 

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea