Revoltă mocnită în rândul afaceriștilor din Argeș!

Miercuri, 14 Septembrie 2022 11:45

# Firmele mari au fost excluse de la subvenția la energie electrică

Din toate sursele media reiese că România traversează, alături de Europa și întreaga lume, o creștere puternică a prețurilor la energia electrică, fără precedent în ultimele decenii. Pentru a contracara măcar parțial aceste efecte, Guvernul a emis două Ordonanțe, una în în primăvară și alta în toamnă, Ordonanțe ce reglementează nivelul prețurilor. Doar că firmele mari au fost excluse din schemă, deși acestea plătesc – unele cu greu – impozite, taxe și salarii, la fel ca ceilalți.

Salutară, în acest context, este atitudinea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, care a sesizat nedreptatea și chiar a ridicat-o către forurile competente: ”Printr-o regretabilă omisiune, marii consumatori  (întreprinderile cu peste 250 salariati și cifră de afaceri mai mare de 50 milioane de Euro) nu sunt amintiți... În România sunt circa 2.000 de companii mari, acestea generând 52% din cifra de afaceri a țării noastre.

Tocmai pe aceste companii, responsabile pentru mai bine de jumătate din economia noastră și pentru un număr semnificativ de locuri de muncă, Guvernul României se pare că a ales să le excludă de la facilitățile acordate pentru suportarea cheltuielilor cu energia. Cu iarna bătând la ușă, este esențial în contextul situației economice din ce în ce mai complicate la nivel național și global, ca Guvernul României să identifice soluții prin care TOȚI consumatorii – casnici și noncasnici (indiferent de mărime) să depășească cu bine iarna 2022-2023. La o privire superficială s-ar putea spune că antreprenorii din Topurile economice care stau în spatele acestor firme au resurse și se vor descurca, dar trebuie subliniat că în joc nu este doar soarta unor antreprenori, ci un angrenaj mult mai complex pe care acestea îl reprezintă – menținerea fluxurilor dintre clienți și furnizori, siguranța și continuitatea unor locuri de muncă, etc.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, în calitate de reprezentantă a mediului de afaceri local, atrage atenția Guvernului asupra scăpării din acest act normativ și solicită imperativ corectarea, astfel încât și marii consumatori să beneficieze de facilități fiscale, cel puțin la nivelul actului normativ anterior.  În caz contrar, această ”omisiune” va avea în mod sigur două efecte majore – vor fragiliza și mai mult o clasă antreprenorială deja epuizată în ultimii doi ani și se vor transfera în prețul final al produselor și serviciilor, pe care îl vor plăti tot consumatorii finali.” – se arată în comunicatul CCIA Argeș.

Nu toate firmele mari sunt și bogate!

Impresia generală este că, din nou, ”specialiștii” care ne guvernează nu s-au gândit prea mult, nici nu au întrebat prea mult în stânga și-n dreapta. Probabil că au mers pe ideea că firmele care sunt mari sunt și bogate, așa că… să plătească! Ei bine, nu este chiar așa. Ca o rezultantă, s-ar putea ca firmele care sunt la limita dintre ”firmă mijlocie” și ”firmă mare” să reducă motoarele puțin, să mai concedieze puțin, pentru a se încadra la subvenție. S-ar putea ca, din cauza diferențelor de preț la energie, la firme care au produse similare, unele să poată impune un preț mai mic al produselor proprii, ceea ce va duce la falimentul celorlalte. Cine răspunde, cine plătește?...

Dragoș Mihai, președinte Farmaceutica Argeșfarm (foto stânga): „Așa este, gupul nostru de firme (în care sunt angajate circa 7.000 de persoane!) este direct afectat. Încă studiem noile reglementări, poate vom reuși să înaintăm, împreună cu alte firme din județ, prin Camera de Comerț, Industrie și Argicultură Argeș - punctul nostru de vedere. Este o perioadă complicată...”.

Cristian Dolofan, manager Dolo Trans Olimp (foto centru): „Este, într-adevăr, o problemă destul de spinoasă. Firmele mici și mijlocii au fost incluse în reglementarea de preț iar noi, firmele mari, am fost, cumva, abandonați. Însă și noi plătim impozite și taxe către statul român... Nu este normal, nu știu care a fost sistemul de gândire în vederea adoptării unui astfel de normativ. Noi, ca firmă, ne-am luat câteva măsuri de protecție, principala fiind cea a montării, la sediul principal, a unor panouri fotovoltaice, devenind prosumator. Aici avem și service-ul, care consumă destul de mult curent. Însă mai avem puncte de lucru și la Nădlac, la București, la Mărăcineni. Am discutat cu partenerii de afaceri și este foarte probabil să ne exprimăm, împreună, un punct de vedere. Grupul nostru are aproape 700 de salariați, plătim foarte multe taxe și impozite către statul român...”.

Cătălin Andreescu, manager  GIC NOSAG (foto dreapta): „Pot să vă spun că va fi foarte greu, încă nu avem o imagine clară însă va fi foarte greu. Toți suntem într-o piață concurențială, nu este normal să dai la unii iar la alții nu. Vom vedea, încă nu am reacționat dar, probabil, o vom face...”.

Se tot vorbește de taxe de solidaritate, de economii la energie, de închiderea robinetului. Aici este vorba mai mult de o închidere a robinetului în nas. Dorește cineva răul firmelor mari? Dorește cineva să le vadă mai mici? Nici noi nu știm, pare că nimeni nu mai știe...

S.V.