Judecătorii Curții de Apel din Pitești cer Guvernului și Parlamentului să fie consultați înainte de a lua ”măsuri intempestive și populiste”!

# Instanțe fără judecători – avertismentul lansat de președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România

Curtea de Apel Pitești somează Guvernul și Parlamentul să nu facă modificări la sistemul de calcul al pensiilor magistraților fără o consultare reală cu sistemul judiciar. La Curtea de Apel Pitesti a avut loc marți, 1 noiembrie 2022, Adunarea Generală a judecătorilor unde au fost analizate discuțiile din spațiul public referitoare la salarizarea magistraților, la nivelul pensiilor acestora cât și la modificarea vârstei de pensionare. Hotărârea adoptată de judecătorii Curții de Apel Pitești conține chiar exprimări ce pot fi considerate mai dure, precum  ”... măsuri intempestive și populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia.”

 

 

Iată, mai jos, părțile importante din documentul conceput la Pitești:

„CURTEA DE APEL PITESTI
ADUNAREA GENERALĂ A JUDECĂTORILOR
HOTĂRÂREA NR. 5, din 01 noiembrie 2022


Astăzi, 01 noiembrie  2022, orele 13.00, la sediul Curții de Apel Pitești, s-a întrunit Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Pitești, pentru Consultarea judecătorilor și formularea unui punct de vedere cu privire la aspectele de actualitate  privind  asigurarea  stabilității  statutului  magistraților,  garanție  a independentei justiției.
La Adunarea generală participă un număr de 31 judecători, din totalul de 34 judecători în funcție.
Adunarea generală a judecătorilor este legal constituită, find întrunit cvorumul legal prevazut de dispozițiile 17 alin. 9 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
...
Doamna președinte Emilia Raluca Trandafir a precizat că scopul convocării este reprezentat de:
- informarea judecătorilor în legătură cu discuțiile purtate vineri, 28.10.2022, în cadrul Consiliului pentru Management Strategic în legătură cu o eventuală modificare a statutului judecătorilor, sub aspectul componentei legate de pensia magistraților;
- informarea judecătorilor Curții de Apel Pitești cu privire la Rezoluția adoptată de catre președintele  ICCJ și de către președinții curților de apel în urma întâlnirii desfășurate la sediul Înaltei Curți de Casație   și Justiție, la data de 28.10.2022;
- informarea judecătorilor cu privire la Hotărârea nr.  5/31.10.2022 a Adunării Generale a judecătorilor din cadrul ÎCCJ;
- discuții asupra concluziilor raportului Băncii Mondiale privind o eventuală schimbare a modalității de calcul a pensiilor de serviciu ale judecătorilor, în contextul atingerii obiectivelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta C8 Reforma fiscală și   reforma sistemului de pensii, Jalonul 215, astfel cum rezultă conținutul acestora din comunicarea publică, întrucât respectivul raport nu a fost comunicat instituțiilor din sistemul judiciar;
- dezbaterea asupra impactului acestor prezumtive modificări legislative asupra statutului judecătorilor în concret, asupra bunei desfășurări a activității instanței, sub aspectul asigurării resurselor umane corespunzătoare.
În cadrul dezbaterilor, Adunarea Generală a avut în vedere, în special, urmatoarele aspecte de principiu:
Statul de drept este o valoare fundamentală a ordinii juridice naționale și europene, consacrată în art. 1 alin. (3) din Constituție și art. 2 din Tratatul Uniunii Europene. El reflectă identitatea și tradiția comună a statelor democratice europene, așa cum s-a arătat în Comunicarea Comisiei Europene din 3 aprilie 2019 cu privire la întărirea statului de drept în Uniunea Europeană.
...
Un element esențial  al independenței sistemului judiciar este securitatea financiară a magistraților, aspect reținut la nivel internațional de Comisia de la Veneția în raportul adoptat în sesiunea plenară nr. 82 din 12-13 martie 2010 și în documentul intitulat „Rule of law checklist" adoptat la sesiunea plenară din 11-12 martie 2016.
În același timp, Comisia de la Veneția a indicat ca remunerația magistraților trebuie să fie pe măsura responsabilitații lor și să fie de natură sa îi protejeze pe aceștia de ingerințe exterioare. Declarația cu privire la principiile de independență a justiției, (adoptată de Conferința Președinților de Instanțe Supreme din Europa Centrală și de Est, din 14 octombrie 2015), stabilește, în art. 27, ca „Judecătorii trebuie să primească o compensatie pe măsura profesiei și indatoririlor lor și să dispună de condiții adecvate de lucru. Judecătorii trebuie să beneficieze de o instruire adecvată. (...) Remunerația și conditiile de lucru ale judecătorilor nu pot fi modificate în dezavantajul judecătorilor în timpul mandatului, cu exceptia situațiilor deosebite de natură economică sau bugetară".
De asemenea, diferite documente internaționale care menționează necesitatea securității financiare pentru asigurarea independenței magistraților se referă și la dreptul de pensie. De exemplu, în Principiile de la Bangalore privind Conduita Judiciară  s-a arătat că remunerația și pensia magistraților trebuie să fie stabilite prin lege și să nu facă obiectul  intervențiilor  arbitrare  ale  executivului.  Principiile fundamentale privind independența magistraturii, [adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei tratamentul delincventilor (Milano, 26 august - 6 septembrie 1985) și  confirmate  de  Adunarea  Generală  a  Organizației Națiunilor Unite  prin Rezoluțiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 și nr.40/146 din 13 decembrie 1985], prevăd în mod expres, prin art. 11, că „durata mandatului judecătorilor, independența acestora, siguranța lor, remunerația corespunzătoare, condițiile de muncă, pensiile,  vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege".
La nivel național,  Curtea Constituțională a arătat că independența justiției presupune o serie de garanții, între care și dreptul la o remunerație și o pensie adecvată (Decizia 873 din 25 iunie 2010). De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că în documentele intemaționale principiile și măsurile stabilite cu privire la statutul și drepturile magistraților sunt puse în relație directă cu dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent și imparțial, stabilit prin lege. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că rațiunile pe care se întemeiază prevederile din actele intemaționale avute în vedere se află în convergență cu dispozițiile art. 123 alin.2) din Constituție, conform cărora „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii".  Or,  aceste dispoziții constituționale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenței judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existența statului de drept.
În ceea ce priveste cuantumul pensiei magistratilor, așa cum a indicat Curtea Constituțională în decizia sa din 6 mai 2020 citată mai sus, „nivelul adecvat al remunerării și al cuantumului pensiilor magistraților reprezintă o compensație parțială a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi aleși în Camera Deputaților, Senat, în funcția de Președinte al României ori în organele administrației locale, precum și dreptul de a fi aleși în Parlamentul European) și a drepturilor social-economice (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă,  libertatea economică), precum și a incompatibilitaților stabilite la nivel constituțional pe parcursul întregii cariere profesionale. Acestor incompatibilități li se adaugă interdicțiile prevazute de Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. (...), stabilirea nivelului pensiei ține seama de responsabilitățile și riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei acestuia."
...
Totodată, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, Curtea Constitutională a reținut că „atât  independența  justiției -  componenta  institutională,  cât  și  independența judecătorului - componenta individuală, implică existența unor numeroase aspecte, cum ar fi, printre altele, o remunerare proporțională cu natura activității". Curtea a mai reținut că „este indubitabil faptul că principiul independenței justiției nu poate fi restrâns numai la cuantumul remunerației (cuprinzând atât salariul, cât și pensia) magistraților, acest principiu implicând o serie de garanții, cum ar fi: statutul magistraâilor (condițiile de acces, procedura de numire, garanții solide care să asigure transparența procedurilor prin care sunt numiți magistrații, promovarea și transferul, suspendarea și încetarea funcției), stabilitatea sau   inamovibilitatea   acestora,   garanțiile financiare, independența administrativă a magistraților, precum si independenta puterii judecatoresti față de celelalte puteri în stat.  Pe de altă parte, independența justiției  include securitatea financiară a magistraților".
...
În raport cu aspectele reținute în cele ce preced și în urma dezbaterilor purtate, Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Pitești reține următoarele:
Reglementarea  constitutională  dată  statutului  judecătorului,  legea  organică națională, normele europene, cât și jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, au statuat că regimul pensiei de serviciu ține de statutul judecătorilor și care, împreună cu cel al salariilor, interdicțiilor și incompatibilităților, constituie elemente indisolubil legate de independența puterii judecătorești, garantată de legea fundamentală.
Or, independența justiției reprezintă unul dintre pilonii care stau la baza statului de drept, conform art. 12 alin. (3) din Constitutia României, iar protecția tuturor drepturilor fundamentale ale cetățenilor depinde în mod indisolubil de existența unui sistem judiciar competent, independent și imparțial.
Ca urmare, independența justiției, sub toate aspectele sale, inclusiv cele de natură financiară, nu este un privilegiu al sistemului judiciar, ci o obligatie a statului, care izvorăște din dreptul fiecărui individ la o instanță imparțială.
Rezultă așadar că o modificare a dispozitiilor legale privind pensia judecătorilor, mai ales în timpul exercitării funcției acestora, incalcă principiul independenței justiției.
Conditiile privind acordarea pensiei ocupaționale a judecătorilor, inclusiv în ceea ce privește vârsta de pensionare a judecătorilor  și cuantumul pensiei, reprezintă o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilităților pe care le implică exercitarea acestei profesii.
O modificare intempestivă a vârstei de pensionare, care ar afecta inclusiv statutul juridic al judecătorilor in funcție, ar avea, fără îndoială repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei judecătorilor, cât și asupra organizării instanțelor.
În contextul adoptării, la 17 octombrie 2022, a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor (prin care s-au reconfirmat regulile de pensionare în sistemul judiciar), readucerea în discuție a statutului judecătorilor, la un interval scurt de timp și fără o consultare prealabilă cu sistemul judiciar ar încălca obligația de colaborare loială între puterile statului.
De asemenea, avansarea, în spațiul public, a unui alt prag al vârstei de pensionare a judecătorilor este de natură să producă un dublu efect negativ asupra situației resurselor umane disponibile în cadrul sistemului judiciar, prin creșterea nesiguranței cu privire la stabilitatea carierei, descurajându-se, pe de o parte, ocuparea acestor funcții cu personal cu un nivel înalt al cunoștințelor juridice   agravându-se, pe de altă parte, ritmul ieșirilor din sistem prin pensionare.
Or, prin pierderea judecătorilor cu experiență care sunt astfel descurajați să rămână în funcție în situația în care îndeplinesc actualele condiții de pensionare, respectiv prin reducerea plajei de selectie pentru viitorii judecători, este cert ca se vor produce efecte negative profunde asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului.
...
În consecință, în urma exercitării votului, în condițiile legii, de către cei 31 judecători prezenți, Adunarea generală a judecătorilor Curții de Apel Pitești, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești,

HOTĂRĂȘTE:

Adunarea Generala a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Pitești susține poziția adoptată  prin  Hotărârea  Adunării  Generale  a  judecătorilor  din  cadrul  ICCJ nr.5/31.10.2022 și, în consecință:
Solicită  celorlalte  puteri  ale  statului  să  respecte  statutul constituțional al judecătorilor, ale cărui repere constituționale se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) si art. 125 din Constituția României, și să își asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut.
Solicită executivului  și legislativului să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală și efectivă a sistemului judiciar, evitând  afectarea statutului judecătorilor în funcție prin măsuri intempestive și populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia.
Adoptată astăzi, 01 noiembrie 2022, la sediul Curții de Apel Pitești.”.

”La Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Pitești au participat 31 de magistrați, din totalul de 34 în funcție. S-a lipsit din motive obiective, ci nu din cauză că cineva nu era de acord cu hotărârea respectivă.”, ne-a precizat judecătorul Ion Rebeca (foto), purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Pitești.

Instanțe fără judecători - avertismentul lansat de președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România

România riscă să rămână fără judecători dacă Guvernul insistă să-și ducă până la capăt intențiile de a tăia pensiile magistraților și de a crește vârsta de pensionare, a avertizat judecătoarea Dana Gîrbovan, președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România. În primul rând, susține Gîrbovan, este vorba despre creșterea numărului de ieșiri din sistem: deja au apărut zeci de cereri de pensionare depuse de către judecători după ce aceștia au aflat intenția Executivului de a le plafona pensiile. În al doilea rând, intrările sistem sunt într-o continuă scădere: tot mai puțini absolvenți ai facultăților de drept sunt tentați să dea admitere la Institutul Național al Magistraturii. În al treilea rând – notează luju.ro -  va fi afectată calitatea actului de justiție: mai puțini judecatori duc la îngreunarea activitățiii pentru  fiecare magistrat ramas, incarcatura tot mai mare de dosare, pe care va trebui sa le solutioneze cat mai repede. Rezultanta:  soluțiile vor fi unele superficiale sau chiar – mai grav – nedrepte, în cazul în care judecatorul respectiv nu va avea curajul, de exemplu, să-i dea dreptate petentului într-un proces cu statul român – stat care face presiuni asupra magistratului, a mai arătat judecătoarea Gîrbovan.

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea