CLIPA DE LITERATURĂ! Biserica veche din Moldoveni, ctitorită de Marele Vornic Barbu Știrbei, este lăsată în paragină

Marţi, 15 Noiembrie 2022 16:30

Trei autori, George-Mugurel Voinea, Ali-Izi Bucur și Dumitru Rusănescu, publică în acest an, la Editura CONTRAST, București, albumul monografic „Biserica veche din Moldoveni cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Nicolae. Un monument de cult, cultură și istorie”, o lucrare tipografică de lux (concepția grafică Dan Niculescu, sponsor Iulian Achim).
Albumul dedică cele 156 de pagini bisericii vechi din satul Moldoveni. Satul aparține comunei Izlaz, din județul Teleorman, și este așezat pe malul drept al râului Olt.

În pisania bisericii, scrisă cu litere chirilice, care este datată 18 iulie 1845, când „s-au săvârșit de zugrăvit”, se specifică faptul că „această sfântă și dumnezăească biserikă (...) s-au făcut de D. Marele Vorniku Barbu Știrbei” și că tot el este și „proprietarul acestei moșii Moldovenii”.

Biserica a fost construită între anii 1837-1845, din cărămidă, și a înlocuit o biserică-bordei cu hramul Sfântul Nicolae. Bordeiul biserică era jumătate săpat în pământ, iar jumătate deasupra pământului. Partea de deasupra era din nuiele, lipită cu chirpici și spoită cu var.

Din Monitorul Național al României (Partea I, Nr. 670 bis/1.X.2010) aflăm că „la început biserica a fost dreaptă ca o magazie, fără nicio turlă”, iar acoperișul era din șindrilă. „Abia în anul 1896, adică după 59 de ani de la zidire, sub păstorirea preotului Radu Ciubuceanu, fiu al satului, s-a făcut o reparație radicală și s-a acoperit biserica cu tablă”. Totodată, s-a construit o turlă din lemn de brad, îmbrăcată în tablă galvanizată, deasupra pridvorului bisericii, după cum aflăm din același monitor.
Biserica este zugrăvită în frescă, în stil bizantin, atât în interior, cât și în exterior. În exterior sunt pictați 33 de prooroci în picioare, în tehnica frescă, în registrul de sus, iar în partea de jos sunt redate scene din viața satului.

În prima parte a albumului monografic semnează articole de specialitate, memorii și procese verbale, unele dintre ele în original, fotocopiate, dr. Ecaterina Țânțăreanu, istoric, prof. dr. Viorel Chirea, preot-paroh Constantin Cazangiu, preot Leonida Pană, ing. Florin Măcinic, preot-paroh Radu Ciubuceanu, Alexandru Al. Plagino, și alții.  
În perioada 1921-decembrie 1967 biserica a fost slujită de către preotul Constantin Cazangiu. Născut în Moldoveni (1892), preotul a fost licențiat în teologie. El a scris, în anul 1949, un document de câteva pagini, numit Istoricul bisericii vechi, care este publicat în prezentul album.
Același preot, Constantin Cazangiu, se hotărăște în anul 1936 să ridice o altă biserică, în apropierea bisericii vechi, a cărei construcție este finalizată în anul 1987.
După o listă a preoților care au slujit biserica, 12 la număr, aflată la sfârșitul albumului, deduc că ultimul preot, Nicolae Popescu, a păstorit în perioada ianuarie 1983 - 1 septembrie 1990. Așadar, după septembrie 1990, în biserică nu s-a mai oficiat nicio slujbă. Și probabil că acesta a fost momentul în care biserica a fost abandonată, iar pe ușa ei s-a pus lacătul uitării.

Frescele ei, altă dată pline de viață și culoare, încep să se degradeze. Deși biserica este declarată monument istoric de importanță națională categoria A și este cuprinsă în „Lista monumentelor istorice, 2010” (vezi Monitorul Național al României, citat mai sus), restaurarea bisericii nu mai interesează pe nimeni.
A doua parte a albumului monografic, de 81 de pagini, se constituie din reproducerea frescelor interioare și exterioare ale bisericii, atât cât a mai rămas din ele, pentru că timpul le-a degradat în bună parte, mai ales pe cele exterioare.

Cred că scopul editării monografiei-album este dublu. Pe de o parte, autorii își propun să recupereze și să conserve prin imagine tot ce se mai poate recupera din minunăția bisericii vechi, iar pe de altă parte, ei vor să trezească atenția autorităților în drept care au căderea să restaureze acest monument istoric. În acest sens pledează atât profesoara Ali-Izi Bucur, în prezentarea sa dinspre început, cât și dr. Ecaterina Țânțăreanu, istoric, în articolul dedicat bisericii: „Biserica «Sf. Ioan Botezătorul» din Moldoveni, deși este monument istoric valoros, (…), a fost scoasă din cult și lăsată să se degradeze în timp (…)”. Tot întru salvarea bisericii, primarul Ion Gheorghe Cătălin Geară și Consiliul Local al comunei Izlaz au aprobat întocmirea unui studiu de fezabilitate necesar începerii lucrărilor de restaurare și consolidate a lăcașului de cult. Studiul este semnat de către arhitectul Paul Valentin și colectivul de elaborare.  
Readucerea bisericii la strălucirea de odinioară este susținută și de către P.S. GALACTION, Episcopul Alexandrei și Teleormanului, într-un text pe care acesta îl semnează, în paginile care deschid monografia.

Virgil DIACONU