DOINA RUȘTI S-A ÎNTÂLNIT CU ELEVII DE LA ”ZINCA GOLESCU”

Luni, 25 Septembrie 2023 22:03

Miercurea trecută, scriitoarea Doina Ruști, un exemplu de cum să te repliezi la vreme de năpastă culturală, a răspuns invitației de a se întâlni, de a se cunoaște, de a sta la taclale, invitație adresată de elevii de la Colegiul Național ”Zinca Golescu” din Pitești. Motivul întâlnirii? Echipa de liceeni, coordonată de prof. Cristian Hoaghea, participantă, anul acesta, la Festivalul Internațional de Book-trailere – BOOVIE - de la Brașov, a fost premiată pentru scurtmetrajul de promovare a romanului ei, ”Paturi oculte”.

Întâlnirea s-a desfășurat la Biblioteca Județeană Argeș – în sală, pe trepte, pe trotuarul din fața Bibliotecii. Atât de mulți au fost copiii, atât de puternic este magnetismul pe care continuă să-l exercite asupra cititorilor ei scriitoarea neîncadrabilă în nicio categorie, dincolo de orice ierarhie, pentru că își este sieși ierarhie. De altfel, Festivalul de la Brașov are, de opt ediții, aceeași țintă – atinsă, se pare, acum, cu Doina Ruști, căreia 54 de licee din țară s-au grăbit să-i promoveze romanul. Ținta este privirea interioară a tinerei generații, care nu mai vede cu ochi buni cartea, care nu o mai vede deloc, de fapt. Provocarea este ca, pornind invers, dinspre film către carte, să o determine să se întoarcă, să-și dorească să intre în pagină, să-i respire textul, să-i pipăie mesajul, să rămână acolo, până când își va recăpăta forțele sleite și pervertite de timpul acesta poluat și brutal.

Discuția de la Bibliotecă a luminat câteva aspecte importante:

• scriitorul nu mai este și nu va mai fi ce-a fost, așa cum nici librăria nu va mai conta, locul ei va fi luat de biblioteca virtuală, oamenii vor căuta cuvinte-cheie, care să-i conducă în miezul unui text desfătător, fără să-i mai intereseze povestea, titlul sau autorul ei; este punctul de vedere al Doinei Ruști.

• lectura a trecut și ea printr-un portal energetic, în sensul că lectura clasică, liniară, analitică a cedat în fața celei participative, exploratorii, creative; tinerii vor să fie cocreatori, poate că e bine să fie așa, dacă literatura și profunzimile ei vor câștiga.

• scriitorul va continua să imagineze lumi pentru o elită de cititori, pentru cei care nu-l vor părăsi niciodată, pentru că, potrivit codului lor genetic, trădarea față de carte este echivalentul morții lente, al morții cu zile.

• inteligența artificială va fi o amenințare abia atunci când vom înceta să iubim și să urâm, să urlăm de durere și să ne tăvălim de disperare, să tânjim după cuvintele care ne aduc alinare; niciun robot, inventat sau care așteaptă să intre, strălucitor, în competiție nu va fi în stare să mângâie, să șoptească, să atingă buzele, pielea, fruntea, mintea și inima așa cum o face literatura.

E drept, ce trăim astăzi a început să ne strângă de gât. Un festival de book-trailere e un subterfugiu datorită căruia respirăm mai ușor. Am ascultat-o pe Doina Ruști, i-am ascultat și i-am privit pe copii. Mintea lor vie caută o inimă vie, în care să poată evada, dacă nu cumva să se prăbușească în ea. Numai că realizează lucrul acesta când se găsesc mai mult sau mai puțin din întâmplare. Ori când inima le iese în întâmpinare. A fost să fie cu Doina Ruști. Poate că unii dintre ei au tras deja niște concluzii, poate că pe alții îi colindă presentimente. Poate că perioada aceasta este ea însăși un ”pat ocult”, în care să dormi și să visezi, asumându-ți toate riscurile.

Convingerea mea este că scriitorul are nevoie să-și găsească ucenicii. În aceeași măsură în care ucenicii au nevoie de el. Și unii, și alții au pornit la drum. Și unii, și alții vor să vorbească, să mărturisească, pentru că numai împreună pot cocrea acea Biblie a Noii Literaturi, care va salva secolul 21.

DENISA POPESCU