IN MEMORIAM Preda Oana Anca (20.10.1975- 5.11.2021)

Marţi, 05 Martie 2024 22:03

 

Urcuș

Eu sunt povara anilor trecuți

Și poate și a celor ce-o să vină,

Sunt un Sisif cu pași pierduți

Spre calea cea de vise plină.

 

 

Și urc mereu spre zarea-ndepărtată

 

La steaua ce veghează-n orizont,

Ah, fericire vino de-mi arată

Drumul cel drept și clipa de noroc.

Îmi este pasul mai greu ca niciodată

Tu, timp uitat trecut în urma mea

Vreau să te due spre calea mult visată

Ferindu-te de piaza rea.

Am adunat în suflet multă trudă

Și-o port în mine ca pe un dat firesc,

Dar ce vrea piscul meu să-mi spună?

„Esti o învinsă, toți te ocolesc”.

Lui Moromete

Venisem la părinți

în amurg

Sătenii făcuseră pe-nserate

un coșciug

Murise un țăran pe nume

Moromete

Și-i spusese fiului său:

ai grijă de sat, băiete.

Oamenii se întorseseră

de la câmp

Iar pe amurgite țăranii

plâng

Este jale-n satul lui

Moromete

Și ciorile cântă și cântă

poete.

…………………

Stelele-n orizont începuseră

să se aprindă

Era iarnă și din cer se pusese

să ningă.

Bătrânele își făceau semnul crucii

pe-ndelete

Murise ultimul țăran

Ilie Moromete.