Filantroape care au pus bazele Bibliotecii publice din Pitești

 

De-a lungul timpului, Biblioteca Județeană ,,Dinicu Golescu” Argeș s-a dezvoltat constant, ajungând la un fond de peste 500.000 documente, numeroase evenimente cultural-educative organizate anual, o infrastructură IT modernă, servicii și proiecte dezvoltate pentru a corespunde nevoilor comunității locale.

Însă, puțini cunosc că înființarea unei biblioteci publice în Pitești se datorează voinței unei doamne din înalta societate a urbei, Paraschiva Ștefu (1814 -1869). Acesta, în anul 1869, a lăsat prin testament primăriei Pitești 200 de galbeni austrieci cu scopul de a se construi în localitate o bibliotecă publică ce să poarte numele soțului său, Ștefu Nicolae.

 

Lucrurile au decurs anevoios, abia în anul 1879 organizându-se licitația pentru achiziția de cărți care să alcătuiască fondul bibliotecii, licitație câștigată de librarul piteștean I. Raicoviceanu, care urma să predea 300 de volume. Biblioteca publică a funcționat, inițial, într-o încăpere a primăriei, din 1886 elaborându-se și regulamentul de funcționare.

 

În anul 1897 fondul de carte este transferat în cadrul Liceului ,, I.C. Brătianu", îmbogățindu-se în anul 1904 cu 1000 de volume în limbile română, franceză și latină, ca urmare a donației istoricului piteștean George Ionescu- Gion, donație făcută, după moartea sa, de soție, poeta Ana Ciupagea.

Deși, după primul război mondial, fondul bibliotecii este salvat, începând din anul 1919 crește numărul cititorilor și spațiul devine insuficient. La inițiativa institutoarei Tatiana Bobancu (1874-1948) și a altor 38 de intelectuali piteșteni, se înființează, în anul 1928 Ateneul Popular ,,Gheorghe Ionescu-Gion", acesta funcționând cu o secție muzeu și una bibliotecă. Ateneul, finanțat de soții Bobancu, își stabilea organizarea de cămine și societăți culturale în județul Argeș, de conferințe (la acestea au participat personalități ale culturii române, ca Mihail Sorbul, Liviu Rebreanu, Tudor Teodorescu-Braniște, Nicolae Iorga, Gala Galaction ș.a) și a unui teatru popular. Unii cărturari au fost găzduiți chiar de soţi în casa lor, situată pe strada I.C.Brătianu, nr. 5.

Tatiana Bobancu se stinge din viaţă la 17 octombrie 1948, la scurt timp după ce Ateneul este desființat ca urmare a naționalizării și biblioteca funcționează, o perioadă, în cadrul Ateneului Popular ,,Nicolae Bălcescu”. Din 1950 devine bibliotecă regională, aparținând Sfatului Popular al Regiunii Pitești. Din acest moment, fondul de carte crește semnificativ, în urma achizițiilor sau a donațiilor de carte.

Donațiile cele mai importante sunt: în anul 1951 donația traducătoarei Elena Perticari- Davila, fiica doctorului Carol Davila și sora dramaturgului Alexandru Davila; donația omului politic Armand Călinescu, făcută în anul 1972 de Adela, soția sa; donația inginerului Dimitrie Dima, realizată de soția sa Maria Dima.

Toate aceste acte de donație fac din donatori adevărați ctitori de instituții, aceștia ocupând un loc distinct în paginile de istorie culturală locală.

Ioniță-Roșoiu Maria-Magdalena

 

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea