Realitatea epocii Nicolescu

Marţi, 26 Iunie 2012 00:57

Adrian Vasiliu.
„Mulțumesc pentru faptul că o parte din această presă a înțeles sensul în care trebuie făcută o anumită politică și administrație. Le mulțumesc tuturor pentru că lucrează în această muncă deosebită. Să dea Dumnezeu să vedeți lucrurile în realitatea lor pe care v-o arată viața de zi cu zi!”. Acestea au fost vorbele pe care președintele reales al Consiliului Județean, cel mai important om din Argeș, Constantin Nicolescu, le-a rostit la adresa presei cu ocazia depunerii jurământului pentru cel de-al treilea mandat în respectiva funcție. Cuvinte prin care liderul de necontestat al partidului care conduce Argeșul de 20 de ani a reușit să dea fiori de plăcere unei anumite părți a presei și și-a dorit, probabil, să atragă atenția celeilalte părți asupra realității pe care ar trebui s-o reflecte. Într-o traducere aproximativă, omul din cea mai însemnată funcție aleasă la nivelul județului a dorit să mulțumească presei care i-a fost aproape în perioada campaniei electorale și înainte, felicitând-o, implicit, pentru că a înțeles că politica și administrația trebuie făcute într-un anume fel, probabil în felul în care s-au făcut și se vor mai face, adică așa cum dorește domnul Nicolescu. Această dorință a sa a fost susținută, prin vot, de mai bine de un sfert dintre locuitorii județului, ceea ce îl îndreptățește pe fostul și actualul președinte al CJ să creadă că modul în care el conduce județul este cel bun. Numai că în acest județ Argeș mai există și oameni care nu sunt de acord cu politica sa. Unii au ieșit la vot și au votat pentru contracandidații săi, alții n-au votat deloc, semn că nu s-au simțit atrași de niciuna dintre ofertele electorale din 10 iunie. Deci nici de a domnului Nicolescu. Pentru acești oameni, faptul că celalaltă parte a presei, probabil din ce în ce mai redusă, reflectă și alte puncte de vedere despre alte moduri în care ar trebui făcute politica și administrația în acest județ poate nu este chiar un lucru rău. Poate acei oameni vor să vadă mai multe puncte de vedere, ca să își facă o idee cât mai apropiată de adevăr.  Iar realitatea pe care ar trebui, conform domnului Nicolescu, s-o vedem noi, jurnaliștii, așa cum ne-o arată viața de zi cu zi, nu este singura. Iar nimeni, așa cum o știm cu toții din Epoca de Aur, nu este păstrătorul adevărului universal. De aceea îmi voi cere anticipat scuze dacă nu voi reflecta întocmai cu unele așteptări realitatea epocii Nicolescu, intrate, iată, în anul al nouălea. Și că nu am înțeles sensul în care trebuie făcută o anumită politică și administrație. Sunt însă șanse ca domnul Nicolescu, ales, la un moment dat, și de mine, să mă convingă, prin activitatea domniei sale, că m-am înșelat. Eu sunt optimist în acest sens...