Recepția hotelului Muntenia, valorând peste un milion de euro, a fost vândută la preț de apartament

Luni, 28 Ianuarie 2013 23:58

# Emil Enescu, managerul hotelului Victoria: ”La Registrul Comerțului se fac o serie întreagă de ilegalități, la Tribunalul Comercial la fel... sunt judecători acolo, în vârstă, care așteaptă pensia și nu îi mai interesează... este cumva ca la tarabă...”. Cuibul de șerpi veninoși care a devenit S.C.T. Muntenia S.A. riscă să infecteze o mare parte a mediului de afaceri din Argeș. Mai grav, riscă să umple cu venin cauzator de moarte profesională și o bună parte a membrilor unor instanțe de judecată și a unor reprezentanți de vârf ai instituțiilor statului. După cum scriam și în una din edițiile anterioare, recent, o nouă ”inginerie” a actualei conduceri a făcut ca recepția hotelului, cu o suprafață de peste 400 m.p., amenajată luxos, împreună cu cota aferentă de teren au fost vândute cu.... mai puțin decât prețul terenului respectiv. Inginerie care a adus un grav prejudiciu valorii acțiunilor deținute de cei care nu au fost implicați, mulți dintre aceștia pierzând astfel rodul unei trude de ani de zile. Totul printr-o simplă hârtie...     

Prețul de pornire pentru imobilul menționat a fost stabilit la aproape 200.000 de euro, iar doritorii au fost invitați să depună garanția de participare, în cuantum de 10% din prețul de pornire al licitației.
O firmă din Pitești virează în contul dat de Vârgă Ioan garanția de partixcipare. Reprezentanții acesteia se chinuie să se prezinte la data și ora fixate cu toate hârtiile solicitate. Suma la care împuternicitul firmei era dispus să liciteze se ridica la amețitoarea cifră de 30 miliarde de lei vechi. Sumă însă deloc mare, dacă ne raportăm la ceea ce se vinde în fapt. Ei bine, nu a mai fost cazul. Pentru că,  cu o oră înainte de începerea procedurilor, în biroul aceluiași executor Vârgă Ioan se încheie un proces verbal între părțile beligerante și o firmă ”salvatoare”, de prin Sibiu, care s-a arătat dispusă să ajute cu plata salariilor restante de la Muntenia. Așa că a cumpărat recepția prin negociere directă. Cu cât? Cu... cca. 2,7 miliarde de lei vechi plus TVA, adică 10% din cât era cealaltă firmă dispusă să ofere pentru același imobil. Așa încât la orele 12, ora publicată pentru ținerea licitației, nu mai era nimic de vândut...

Ia recepția de unde nu mai e și acțiunile de unde nu mai valorează nimic...

Săptămâna trecută s-a mai consumat un episod din războiul pentru Muntenia sau, mai bine zis, din cel pentru hălci din cadavrul acesteia. Firma care se prezentase la licitație, a contestat actul încheiat înainte de ora stabilită. Judecătoria însă a respins cererea, pentru motivul.... că tot ceea ce s-a întâmplat a fost legal.
Nu s-a ținut însă cont de câteva mici chestii, prin punctele esențiale: de faptul că s-a cerut insolvența firmei, de faptul că întreaga conducere a societății este contestată și există un proces pe rol pentru stabilirea adevărului, că la Registrul Comerțului sunt depuse tot felul de acte, care de care mai ciudate, din care o parte – desigur – sunt contestate în instanță. Nimic însă nu a contat. Vânzarea e bună și curată ca dero Ariel, dero cu care mulți oficiali ai statului român s-au spălat pe mâinile murdare de șpagă.
Iată care este părerea personală a unuia dintre deținătorii de acțiuni la S.C.T. Muntenia S.A., pe numele său Emil Enescu, patron de hotel de lux, în care rufele murdare se spală numai la subsol, în condiții de igienă și, mai ales, de legalitate:
# Domnule Enescu, vă rugăm să comentați ultimele evenimente petrecute la Hotelul Muntenia, din calitatea de acționar pe care o aveți. Prin vânzarea care s-a produs, așa cum s-a produs, nu cumva ați fost prejudiciat?
Emil Enescu: Sigur că da, au fost prejudiciați toți acționarii; în opinia mea s-a produs și o mare ilegalitate
# După cum știți, deja o firmă a fost înscrisă la licitație, doar că vânzarea s-a făcut la o treime din preț, cu acordul părților și al executorului judecătoresc. Iar instanța a respins contestația...
Emil Enescu: Judecătoria e... așa cum e
# Spuneți-ne care este părerea dvs. Sunteți acționar și, mai mult, ați încercat să faceți ceva acolo, la Muntenia
Emil Enescu: Atâta timp cât în instanțele judecătorești se dau soluțiile așa cum se dau, nu avem nicio șansă noi, restul acționarilor.
# Cum vedeți situația pentru viitor? În momentul de față, complehul hotelier Muntenia este pe stânga al băncilor, de dreapta al fiscului și pe centru al unei firme din Sibiu
Emil Enescu: Societatea este, într-adevăr, în colaps. Asta se va rezolva în momentul în care instanțele judecătorești vor fi curățate de uscături. Dacă va începe primul ministru de la CSM în jos, dacă va pune oameni care să facă dreptate în țara asta
# Deci, în opinia Dvs. de la instanțe ar trebui plecat...
Emil Enescu: Da. La noi, la Tribunalul Comercial se fac o serie de lucruri. La Registrul Comerțului se face o serie întreagă de ilegalități, acolo (la Tribunalul Comercial, n.r.) se câștigă un proces, al doilea se pierde, se face recurs și apoi.... sunt judecători acolo, în vârstă, care așteaptă pensia și nu îi mai interesează... este cumva ca la tarabă...


Vom reveni cu amănunte noi și picante despre ”minunile” născocite pentru preluarea patrimoniului Mun teniei, mai ales că telefoanele redacției au început să sune. Și, cu fiecare apel, suntem nevoiți să mai facem o cruce...