Piteşti, Topoloveni, Costeşti, Poiana Lacului, Bascov - localităţile argeşene în care s-au înregistrat cele mai multe infracţiuni

Luni, 11 Februarie 2013 14:38

În interviul acordat săptămânalului Atitudine în Argeş, comisarul-şef Dumitru Nicolae, comandantul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Argeş, vorbeşte despre acţiunile ce au condus la creşterea gradului de siguranţă publică a argeşenilor dar şi despre problemele pe care le are IPJ Argeş.

Numărul infracţiunilor contra persoanei a scăzut

# Care este situaţia infracţionalităţii în Argeş şi cât de în siguranţă ar trebui să ne simţim noi, argeşenii?
- Infracţionalitatea sesizată în anul 2012 a înregistrat un trend  descendent, cu o scădere de 3,3% faţă de anul 2011. În anul 2012, la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Argeş au fost sesizate 20.011 infracţiuni, ponderea fiind deţinută de cele judiciare, 10545 (52,9%), urmate de infracţiunile de altă natură, 5001 (25%) şi infracţiunile economico-financiare 4462 (22.03%). Analiza situaţiei comparative la nivel naţional în ce priveşte volumul criminalităţii (număr de infracţiuni raportate de 100.000 de locuitori), clasează judeţul Argeş sub media pe ţară, respectiv locul 18 la volumul criminalităţii sesizate şi locul 35 la volumul criminalităţii constatate.
# Dacă ar fi să elaborăm o hartă roşie a localităţilor argeşene cu grad crescut de infracţionalitate, cum ar arăta ea?
- Localităţile în care s-au sesizat mai multe infracţiuni în 2012 au fost: Piteşti, Topoloveni, Costeşti, Poiana Lacului, Bascov.
# Câte crime au avut loc, în 2012, în judeţul nostru?
- În anul 2012, numărul infracţiunilor contra persoanei a scăzut  cu 2,2% faţă de anul 2011. Datorită focalizării activităţii structurilor de investigaţii criminale pe prevenirea faptelor  penale care aduc atingere  vieţii, sănătăţii şi integrităţii persoanei, criminalitatea de mare violenţă reprezintă doar 0,6% din infracţiunile sesizate la nivelul judeţului. În 2012  faptele penale din această categorie, sesizate (omor, tentativă de omor, pruncucidere, L.C.M., viol sau tâlhărie,  urmate de moartea victimei, viol şi VCG),  înregistrează o scădere de 3,4% (de la 117 la 113). Au fost comise 7 infracţiuni de omor, autorii fiind identificaţi în toate cazurile.
# Care sunt măsurile concrete ce au fost luate de la învestirea dvs. în funcţie pentru îmbunătăţirea situaţiei. Care au fost acţiunile  de maximă importanţă ce au condus la creşterea gradului de siguranţă publică a argeşenilor?
- Punerea în aplicare a concepţiei de organizare şi funcţionare a  poliţiei de ordine publică în mediul urban şi rural; întărirea cooperării interinstituţionale atât în domeniul siguranţei publice, cât şi pentru prevenirea şi combaterea  infracţiunilor economico-financiare; identificarea soluţiilor pentru asigurarea logisticii necesare desfăşurării misiunilor; întâlniri cu reprezentanţii autorităţilor publice locale din mediul rural pentru identificarea celor mai bune soluţii care să conducă la îmbunătăţirea gradului  de siguranţă al cetăţeanului; reamenajarea, renovarea  unor sedii de poliţie sau posturi, atât pentru îmbunătăţirea condiţiilor de  muncă, cât şi de primire a publicului; coordonarea unor activităţi complexe ce au avut loc pe parcursul acestei perioade.
# Ce are eficienţă mai mare şi ce contează mai mult: prevenţia sau sancţiunea?
- Atât activitatea de prevenire, cât şi activitatea de combatere.
# S-a tot vehiculat conceptul de apropiere a poliţistului de cetăţean, de colaborare a poliţiei (şi nu numai a celei de proximitate) cu societatea civilă. Cât de bine colaboraţi acum cu societatea civilă, cum decurge dialogul lucrătorilor din poliţie cu cetăţenii? Există şi nemulţumiri sau reclamaţii din partea lor?
- Există o multitudine de activităţi  desfăşurate de poliţiştii de proximitate, cu un pronunţat accent preventiv, dar şi de cunoaştere şi consiliere a populaţiei. Există şi anumiţi cetăţeni nemulţumiţi. În cele mai multe cazuri, nemulţumirea se datorează necunoaşterii exacte a competenţelor instituţiei noastre. Dealtfel, cetăţenii sunt obişnuiţi să reclame la poliţie şi aspecte care revin în sarcina altor instituţii.
# Vă simţiţi un om puternic în funcţia pe care o deţineţi ?
- Nu.
# De când aţi fost numit în funcţie, a încercat vreun om politic sau vreun om de afaceri să se apropie de dumneavoastră mai mult decât permite deontologia funcţiei?
- Nu.
# Aveţi naşi,  fini, veri, cumnaţi sau alte rude în sistem?
- Da.
# Cât de eficientă s-a dovedit până acum reorganizarea poliţiei din mediul rural?
- Conceptul implementat începând cu luna septembrie  2011, prin care au fost înfiinţate secţii de poliţie rurală coordonate de  ofiţeri cu funcţii de conducere, a fost evaluat după o perioadă  de  şase luni, ocazie cu care au fost evidenţiate  următoarele avantaje: eficientizarea activităţii de patrulare, creşterea gradului de mobilitate a efectivelor de poliţie din mediul rural, sporirea prezenţei în teren a poliţiştilor, creşterea gradului de obiectivitate  în înregistrarea fenomenului infracţional, asigurarea respectării prevederilor legale privind programul de lucru. Evaluarea a scos în evidenţă şi dezavantaje, cele mai relevante fiind scăderea gradului de cunoaştere a populaţiei, reducerea sentimentului de siguranţă al cetăţeanului din cauza percepţiei faptului că  un singur poliţist la postul de poliţie nu poate rezolva problemele comunităţii; scăderea celerităţii soluţionării dosarelor penale şi creşterea timpului de reacţie la evenimentele sesizate. Actuala organizare răspunde în mai mare măsură cerinţelor comunităţii din mediul rural.
# Cu ce probleme se confruntă IPJ Argeş? Ce lipsuri are?
- În general, aspecte de  natură logistică.
# Care sunt  priorităţile IPJ Argeş pentru 2013?
- Obiectivele generale pentru anul 2013 sunt: creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni prin  protejarea persoanei, protejarea patrimoniului, siguranţa stradală, siguranţa rutieră şi siguranţa transporturilor; prevenirea şi combaterea infracţionalităţii organizate şi  transfrontaliere, destructurarea grupărilor infracţionale; asigurarea resurselor umane a mijloacelor materiale şi financiare  necesare dezvoltării şi  menţinerii capacităţii operaţionale a Poliţiei Române; asigurarea  climatului  de legalitate a mediului de afaceri în domeniile de referinţă: evaziunea fiscală,  achiziţiile publice, contrafacerea de mărfuri, contrabanda, corupţia şi protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Cristina Stancu