Comoara din muntele Buda așteaptă un investitor

# Aici, pe o suprafață de 200 de hectare, subsolul conține un imens zăcământ de marmură # Primarul Nicolae Barbu: ”Probabil se vor strânge câteva sute de mii de euro care, pentru bugetul comunei, reprezintă o sumă deloc de neglijat…”. La circa 20 de kilometri de Barajul Vidraru, urmând un drum forestier destul de greu accesibil, se ajunge la Muntele Buda. Acesta, aflat pe teritoriul administrativ al comunei Arefu, ascunde în pântecele sale o bogăție rămasă neexploatată încă din timpul comunismului: marmura. Inițial, aici a fost deschisă o carieră, ale cărei urme sunt vizibile

și astăzi, carieră abandonată însă după un timp, în special din cauza modului de exploatare rudimentar, dar și datorită accesului dificil. Prețurile însă în creștere ale acestui material – care, în România, are o calitate destul de bună – a dus, în ultimul timp, la creșterea interesului pentru redeschiderea unei exploatări. Zona cu marmură este una deloc de neglijat, întinzându-se pe o suprafață de aproximativ 200 de hectare.
Deși aflat pe teritoriul comunei Arefu, zăcământul aparține localității Valea Iașului. Localitate al cărei primar, Nicolae Barbu, intenționează, cu ajutorul Consiliului Local, să valorifice această oportunitate, pentru sporirea încasărilor la bugetul local și demararea unor noi proiecte de infrastructură. Domnul primar a avut amabilitatea să ne dea câteva detalii, pe care le prezentăm mai jos.
# Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre această comoară care aparține comunei dumneavoastră
Primar Nicolar Barbu: Într-adevăr, avem o suprafață de 200 de hectare, cu marmură, în muntele Buda, comuna Arefu. În total, suprafața pe care comuna Valea Iașului o deține este de circa 661 de hectare, din care 61 de hectare de pădure, 400 de hectare de pădure și cele 200 de hectare cu marmură în subsol.
# Spuneți-mi, domnule primar, dacă există studii efectuate cu privire la cariera de marmură din proprietatea comunei
Primar N.B.: Da, s-au făcut, în trecut, studii. Le-a făcut fostul Institut de Cercetări Geologice. S-au făcut aceste studii pentru că, în trecut, s-a început exploatarea marmurei, de către Industria Locală Curtea de Argeș. Marea problemă - și marele dezavantaj totodată – este că acea exploatare s-a făcut cu o metodă rustică, și anume prin dinamitare. Marmura exploatată de aici mergea la o secție de prelucrare a industriei locale situată între Valea Iașului și Curtea de Argeș. Se făceau aici diverse obiecte din marmură, spărtură, praf etc. În decursul timpului însă, metoda de exploatare a dus la fisurarea, pe o anumită adâncime, a blocului de marmură din subsol. Prin anul 2003 – eram tot în primărie la vremea aceea, însă viceprimar – o firmă din București a venit să se intereseze de zăcământul de marmură pe care îl deținem. Au constatat și ei că blocul este fisurat datorită dinamitărilor anterioare.
# Ce măsuri ați întreprins pentru a valorifica acest zăcământ?
Primar N.B.: Suntem, la ora actuală, în situația ca, imediat ce ne va permite vremea, să facem o evaluare a zonei, mai ales că avem o solicitare din partea unei firme interesate. Deja am obținut, anul trecut,  girul Consiliului Local pentru a pune în valoare această oportunitate.
# Ce sperați să vă aducă, din punct de vedere financiar, această afacere?
Primar N.B.: Ca să vă spun drept, nu ne așteptăm la venituri spectaculoase, pentru că noi concesionăm, practic, o suprafață de gol alpin. Zăcământul reprezintă o proprietate a statului, așa încât, dacă vom găsi acel investitor, acesta va plăti marea parte a sumei la resurse minerale, nu la noi, la primărie.  Știu că sună spectaculos termenul de ”carieră de marmură”, însă nu este chiar așa. Este vorba și de calitatea suprafeței de exploatare, este vorba de un acces mai mult sau mai puțin dificil. În mare, cu termen pur orientativ, ne așteptăm la un euro-doi pe metrul pătrat. Nu am nici cea mai mică idee concretă, va trebui făcută o evaluare, o expertiză. Încă o dată vă spun, suma este una la care m-am gândit eu, însă totul va fi făcut pe criterii legale. Oricum, ținând cont de suprafața destul de mare, de 200 de hectare (2.000.000 de m.p., n.r.), ne așteptăm la ceva încasări, mai ales că proiectele de dezvoltare ale comunei sunt numeroase. Probabil se vor strânge câteva sute de mii de euro care, pentru bugetul comunei, reprezintă o sumă deloc de neglijat…   

Laurențiu STOICA

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea