Ion Rodoş, de la Cocoşul de Nucşoara la lingura de... Cartea Recordurilor

Miercuri, 05 Iunie 2013 09:27

Renumitul meşter popular care a uimit deja Europa cu celebrul Cocoş de Nucşoara şi-a propus să treacă de graniţele continentului cu o lingură din lemn demnă de Cartea Recordurilor. Obiectul la care lucrează cu trudă şi spor va avea 17 metri lungime şi va fi expus la Muzeul etnografic prof. Constantin Năstase din Mioveni.
Ion Rodoş, renumitul artist popular de la Nucşoara, ale cărui lucrări au fost admirate până şi la  Parlamentul European, face  adevarate minuni cu dalta şi ciocanul. Cocoşul de Nucşoara, până acum cea mai importantă creaţie a meşterului, are toate şansele să fie depăşit în popularitate de sculptura pe care Ion Rodoş vrea s-o bage direct în Cartea Recordurilor: o lingură pe care artistul a "proiectat-o" de 16 metri, dar care va avea, în final, 17 metri, cu aproape 3 metri mai mult decât actualul record deţinut de India, ţară care se mândreşte cu o lingură gigant de 12,3 metri. Pe coada lingurii va fi sculptată stema oraşului constructorilor de maşini, pentru că Centrul Cultural Mioveni a fost cel care l-a provocat în aceasta tentativă de doborâre a recordului.
"Pentru căuş folosesc un tei bătrân de 100 de ani, cu diametrul de 78 de centimetri iar pentru coadă, un altul, de 68 de centimetri în diametru. Sper şi cred că vom reuşi să intrăm  în Cartea Recordurilor cu această lucrare. Îmi doresc tare mult acest lucru, pentru că vreau să ştie toată lumea că noi, românii, suntem harnici şi muncitori. E bine să se audă şi de noi, să treacă străinii pe aici, că au ce vedea. Sunt o grămadă de locuri frumoase, prea puţin cunoscute. Eu pentru asta mă lupt, s-aduc cumva turiştii şi pe meleagurile noastre, să aibă şi ţăranul nostru cui vinde o bucată de caş şi o sticlă de lapte.”, spune meşterul care iubeşte şi apreciază, deopotrivă, frumosul şi autenticul.
Născut pe 29 august 1956, la Pietroşani, Ion Rodoş şi-a manifestat latura artistică din  copilărie. “Aveam doar câţiva ani când am început să desenez binişor cam tot ce vedeam pe lângă casă: păsări, animale, copaci, flori, dar şi copii sau bătrâni.  Treptat, treptat am învăţat să mânuiesc mai bine creionul şi, după ce am căpătat experienţă am început să-mi diversific lucrările şi genul, până când am ajuns la sculptură”, povesteşte meşterul de la Nucşoara.

Icoane tradiţionale şi sculpturi moderne

Ion Rodoş a abordat cam toată gama de sculpturi, de la cele de artizanat autentic până la sculptura modernă, contemporană. Cea mai dragă dintre toate însă îi este sculptura religioasă.
”Două dintre icoanele mele îmi sunt foarte dragi. Prima, o lucrare tradiţională ce o înfăţişează pe Maica Domnului cu Iisus Hristos, iar cealaltă, o sculptură modernă ce o înfăţişează tot pe Fecioara Maria în timpul fugii din Egipt. Pe amândouă le iubesc la fel, deşi în ochii privitorului au valori diferite. Cei mai de vârsta mea o preferă pe prima, pentru că seamănă cu icoanele din bisericile noastre, însă tinerii par mai interesaţi de cealaltă. Eu sculptez şi pentru unii şi pentru alţii “, spune artistul popular, printre creaţiile căruia se numără, ce-i drept, şi lucrări ceva mai... diavoleşti.
"Din când în când bucăţile de lemn iau forma unor vampiri şi diavoli înspăimântători, deşi, sincer vorbind, nu-mi plac dracii! Asta înseamnă adaptare, pentru că lucrurile astea au şi ele cumpărătorii lor, iar când ajungi la un târg, de exemplu, vii şi cu ce se cere, nu doar cu ce ţi-e drag, asta dacă vrei să supravieţuieşti. Dar lucrurile astea groteşti stau întotdeauna departe de sfintele icoane, pentru că toate au locul şi rânduiala lor.", mărturiseşte meşterul.

Cocoşul de Nucşoara a zburat până la Bruxelles şi înapoi

Alături de alţi câţiva meşteri populari, Ion Rodoş a reprezentat Argeşul, la Bruxelles, cu prilejul unei expoziţii menite să promoveze cultura, tradiţiile şi potenţialul turistic al judeţului nostru, expoziţie organizată la Parlamentul European. A fost mândru să defileze pe meleagurile celor de pe acolo o particică din comuna sa dragă, iar Cocoşul de munte de Nucşoara, creaţia lui şi mândria localităţii careia îi face cinste, a fost piesa de rezistenţă a evenimentului. Coada brodată – o sumedenie de fâşii de lemn sculptate cu grijă şi măiestrie – i-au făcut pe cei care au admirat lucrarea meşterului argeşean să considere Cocoşul de munte de Nucşoara o adevărată operă de artă.
Cristina Stancu