Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

# Istorii argeșene branduite, în serial. Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre ultimii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume  scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”.

În Bascov a trăit un avangardist în domeniul Agriculturii...

Comuna Bascov este atestată din anul 1570, însă aici au descoperite unelte din silex datând din Paleoliticul inferior, fapt care i-a determinat pe oamenii de știință să ajungă la concluzia că au existat comunități umane anterioare  perioadei de atestare documentară. Gara Bascov este un monument istoric datat de la 1899, realizat de inginerul constructor botoșănean Elie Radu. Personalitățile care își leagă numele de cel al comunei Bascov sunt: Constantin Brătianu, istoric, geograf și geodez stabilit în străinătate. Este autorul operei în cinci volume „Marele Dicționar Geografic al României”, regizorul Virgil Calotescu, preotul și scriitorul Petre Godeanu, profesorul universitar doctor, specialist în slavism, Pandele Olteanu,  agricultorul Simion Pandele, acela de al cărui nume se leagă progresul agriculturii în comună, dar și personajul unei povestiri simpatice despre pasiunea cu care cânta piesa “Leagă caii, Simioane!”. Contemporani nouă, din Bascov au venit și pictorul Gheorghe Pantelie și poetul Alexandru Șerban. Bascov este printre puținele comune cu steag propriu, precum și o stemă cu patru simboluri. E vorba despre frunza de stejar, ursul (pe vremuri, zona Satul Valea Ursului era populată cu astfel de exemplare), roata dințată ieșită pe jumătate din apă, semn că în zonă sunt surse naturale de energie, precum și turnurile crenelate, semn că localitatea este de gradul I (adică foarte importantă din punct de vedere economico-socio-politic). 
Numele comunei Băbana ar proveni de la o babă, Ana, care a venit în localitate cu o turmă de oi. Este atestată documentar din anul 1570. De numele acesteia se leagă cele ale martirului și militantului anticomunist Nicolae Constantinescu, preotului și profesorul de religie Ion S. Ionescu și actorului Florin Călinescu.

Nicolae Ceaușescu de la Bălilești

Localitatea Bălilești este atestată documentar din 1428, însă și aici s-au găsit unelte din silex, datate din aceeași perioadă ca acelea din Bascov. Numele localității ar proveni de la numele “Baicu”, căpitan de strajă în slujba Basarabilor. Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că, sub mănăstirea Tutana, s-a aflat pe vremuri o biserică din vremea lui Mircea cel Bătrân. S-au descoperit 11 dinari emiși de domnitor, un inel de aur și fragmente de ceramică feudală, s-a depistat un sistem de canalizare perimetral monumentului pentru colectarea apei dintr-un teren mlăștinos consolidate parţial prin piloni de stejar. Ca și în Bascov, gara de aici a fost proiectată de același inginer botoșănean, Elie Radu. De numele acestei localități se leagă acela al preotului cărturar care s-a ocupat de restaurarea Mănăstirii Glavacioc, Ilie Diaconescu.
Localitatea Bălilești a fost atestată documentar în anul 1519. Dovezile arheologice însă îi trimit originile direct în Epoca Bronzului, odată cu descoperirea unui topor din piatră din acea perioadă. Satul Poienița este cunoscut ca fiind un important centru muscelean de olărit. Se produce, în special, ceramică utilitară, ornamentată în  “valuri”, în partea superioară, și “limbi” albe de var, în partea inferioară. De numele acestei localități se leagă cel al marelui vornic Mareş Băjescu, ctitor al bisericii de referință din comună, pictată de Victor Grimalschi. Aici se află expoziția de olărit “Ion și Elena Enoiu”, precum și muzeul familiei Dan Dinulescu, muzeu privat de etnografie și istorie, care curpinde circa 3000 de piese. De numele acestei localități se leagă și acela al profesorului universitar de pedagogie și cercetător științific de excepție, Nicolae N. Ceaușescu. 
Ana Luca

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea