Primele carduri de sănătate vor fi emise la sfârşitul lunii. Nu şi pentru Argeş!

Miercuri, 24 Iulie 2013 13:53

# Cristina Stocheci, preşedinte CAS Argeş: “N-am nici un fel de informaţii” # Colegiul Medicilor Argeş nu este de  acord ca distribuirea cardurilor să se facă de către medicii de familie. Conform conducerii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, primele cardurile de sănătate vor începe să fie tipărite la sfârşitul lunii iulie. Prima serie, de 200.000 de astfel de instrumente, va ajunge, cel mai probabil, la Arad, judeţul pilot în implementarea acestui program. La această oră nu se ştie nici măcar dacă argeşenii vor fi prinşi în următoarea serie de carduri ce urmează a fi tipărită, în luna august, de Imprimeria Naţională. Pănă atunci, ar trebui să fie clarificată şi

poziţia medicilor de familie din Argeş, care, ca majoritatea colegilor din ţară, s-au exprimat împotriva distribuirii acestor carduri, cumpărării de cititoare şi asigurării mentenanţei.
Preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Argeş, Cristina Stocheci, se află în imposibilitatea de a avansa un termen pentru distribuirea cardurilor naţionale de sănătate, cu atât mai mult cu cât nici măcar la nivel naţional nu se ştie data până la care românii vor intra în posesia acestor instrumente. Singurul lucru cert este că, după trei ani de amânări, Imprimeria Naţională va produce, până la sfârşitul lunii iulie 2013, primele carduri de sănătate: 200.000 la număr. Probabilitatea ca o parte dintre acestea să ajungă în Argeş este zero. Numai aplicarea criteriului alfabetic ar putea face ca măcar o parte din cele 1.000.000 de carduri de sănătate ce urmează a fi tipărite în seria a doua, din august, să fie pentru judeţul Argeş.
“N-am niciun fel de informaţii”, a declarat Cristina Stocheci, preşedinte CAS Argeş, la câteva zile după ce CNAS Argeş a anunţat startul tipăririlor.
Chiar dacă data de la care va începe distribuirea este incertă, conducerea CAS Argeş estimează că noile instrumente vor fi folosite de anul viitor.  “Primele informaţii vor fi accesate în prima parte a anului 2014”, precizează Cristina Stocheci.
Mai sigur decât includerea Argeşului în prima serie de distribuire a cardurilor de sănătate este faptul că brambura naţională privind implementarea acestui instrument nu va ocoli nici judeţul nostru. Medicii de familie din Argeş, ca majoritatea colegilor din ţară, s-au exprimat împotriva distribuirii acestor carduri, cumpărării de  cititoare şi asigurării mentenanţei, deşi, pe hârtie, Ministerul Sănătăţi a pus în sarcina lor, medicii de familie fiind cei care, teoretic, ar urma să primească de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate întregul lot de carduri aferent listelor proprii de asiguraţi, pe care să-l împartă pacienţilor pe parcursul a trei luni (urmând ca după această perioadă, cardurile nedistribuite să fie aduse la Casa de Asigurări de Sănătate, pentru păstrare  până când asiguraţii le vor solicita).  Deocamdată, există  mari incertitudini vizavi de distribuire!
Motivul invocat de medicii de familie odată cu refuzul distribuirii acestor instrumente este acela că ei sunt furnizori de servicii medicale, iar distribuirea acestor instrumente, pe lângă faptul că nu se încadrează în această categorie de servicii,  ar însemna un act birocratic ce-i va împovăra în detrimentul activităţii medicale. Mai mult, medicii de familie s-au arătat şi împotriva cumpărării de cititoare de carduri şi nu sunt de acord nici cu asigurarea de contracte de mentenanţă.
“Nu putem să fim pentru distribuirea cardurilor de sănătate. Şi nu doar pentru că asta ar presupune cheltuieli cu achiziționarea cititoarelor de carduri şi a mentenanţei, ci fiindcă, pentru noi, aceasta ar însemna timp pierdut:  timp cu încărcarea datelor, timp cu distribuirea etc.  Şi aşa suntem sufocaţi de birocraţie, de hârţogărie. Am ajuns să nu mai alocăm pacientului  nici 10% din timpul pe care-l alocam înainte de 1999, pentru că trebuie să ne ocupăm  de cu totul şi cu totul de altceva decât de  meseria noastră. Reţeta electronică, este un alt exemplu în acest sens. Pe mine, ca medic, mă interesează pacientul, boala şi ceea ce-i prescriu, nu cine şi cât plăteşte.

Împovărarea noastră cu toată această birocraţie  este în detrimentul pacientului!” , a declarat, pentru Atitudine în Argeş, dr. Valentin Bănică, preşedinte Colegiul Medicilor Argeş şi medic de familie, în acelaşi timp. Totuşi, ca furnizori în contract cu CAS, vor utiliza cardurile de sănătate.

60.632 de argeşeni neasiguraţi

După începerea distribuirii lor (la o dată incertă), cardurile de sănătate vor ajunge doar la persoanele asigurate. ”La nivelul judeţului Argeş, există 595.909 persoane asigurate şi 60.632 de persoane neasigurate", precizează   Cristina Stocheci.

Cum va fi, atunci când  va fi….

Cardul electronic de asigurări de sănătate este anunţat ca un instrument la purtător pentru identificarea pacientului în sistemul naţional de asigurări sociale de sănătate, ce va permite decontarea serviciilor medicale reale efectuate de către acesta. Respectivul card va conţine datele de identificare ale posesorului - numele acestuia, codul unic de asigurat (format din 20 de caractere și diferit de CNP) -  precum şi informaţii medicale despre deţinător. Astfel, cardul va facilita atât identificarea calităţii de asigurat, cât şi accesul medicilor de familie şi medicilor de urgenţă la o serie de date medicale cu risc vital ale pacienţilor. Cu acordul pacientului, medicul de familie va încărca pe card date medicale precum persoane de contact în caz de urgenţă, grupa sanguină, donator de organe şi boli cronice.
Conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate spune că acest card este la fel de important ca şi un act de identitate. Practic, nu vom putea fi consultaţi de un medic dacă nu avem asupra noatră cardul de sănătate. Mai mult, fără acest card, medicul de familie nu va putea elibera nici trimiteri către medicii specialişti. Cu alte cuvinte, cardul este necesar la fiecare vizită la medicul de familie sau la spital, dar şi în cazul urgenţelor. 
În caz de furt, pierdere sau distrugere a cardului, pacientul trebuie să solicite eliberarea unui nou document, costul în acest caz fiind suportat de asigurat. Furtul sau pierderea se anunţă la Casa de Asigurări de Sănătate în termen de 15 zile, iar asiguratul va primi un nou card după 30 de zile. Între timp, serviciile medicale vor fi oferite pe baza unei adeverinţe eliberate de CAS. Cardul electronic de asigurări de sănătate este valabil cinci ani şi numai pe teritorul României.

Cardul de sănătate ar putea fi integrat în cărţile de identitate

Oficialii CNAS au precizat că, din 2014, pe măsură ce populaţia va schimba cărţile de identitate, noile documente ar putea avea implantat şi cipul de pe cardul naţional de sănătate, care cuprinde datele de identificare, grupa sanguină, Rh, boli cronice şi acceptul privind donarea de organe.

“Un abuz din partea statului”

Încă de la anunţarea implementării cardului electronic de sănătate, Federaţia  Sindicală Automobilul Românesc  (federaţie care numără 35.000 de membri, afiliată la  Blocul Naţional Sindical) a făcut un apel către Ministerul Sănătăţii să reducă numărul informaţiilor care apar pe cardul electronic de sănătate.  Preşedintele FSAR, Ilie Miu, a atras şi atrage în continuare atenţia că este periculos ca pe microcip sa fie puse informaţiile medicale şi că, prin introducerea noului instrument sunt violate drepturile la intimitate şi la demnitate ale persoanei.
“Oricine are un cititor de cipuri compatibil poate să afle totul despre o persoană, pentru că  pe microcipul cardului găsim informaţii cu oprivire la numele, prenumele şi CNP-ul asiguratului, codul unic de identificare în sistemul de asigurări, numărul cardului naţional de sănătate, diagnosticele medicale cu risc vital şi bolile cornice, grupa sanguină şi RH-ul, acceptul exprimat în timpul vieţii de a dona organe după deces,  numele medicului de familie şi datele lui de contact.  Se violează drepturile la intimitate şi la demnitate ale persoanei.“ , este de părere preşedintele  FSAR, Ilie Miu.

Noul instrument va facilita traficul de organe, în opinia lui Ilie Miu

Preşedintele Federaţiei Sindicale Automobilul Românesc  este de părere că introducerea cardului electronic de sănătate creşte riscul  discriminării pacienţilor la încheierea poliţelor de asigurare. Mai mult,  Ilie Miu atrage atenţia şi asupra riscurilor cu privire la transformarea traficului de organe într-un fenomen de proporţii.
“Odată cu introducerea cardului electronic de sănătate, vom intra în circuitul european al donării de organe  şi vom trimite numărul de organe disponibile spre alte ţări”, spune liderul FNAR, explicând că şi la noi există un comerţ ilicit de organe de transplant, iar acordul prezumat al pacientului ridică mari semne de întrebare. 
“Medicii pot să ajungă la abuzuri dacă legea şi autorităţile facilitează acest lucru, iar prin cardul cu microcip asta se întâmplă!”, consideră reprezentantul FSAR.
Cristina Stancu