Căpuşarea ALPROM: contracte frauduloase şi terenuri vândute la preţuri derizorii

Luni, 14 Octombrie 2013 15:16

# Chiar şi cu sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie  în mână, Gigi Văsîi se uită că nu mai are ce să aleagă de Alprom. # Ştefan Marin, fost director comercial Alprom: ”Această platformă trebuia să aibă o producţie marfă de 150-200 milioane de euro pe lună, dar abia produce 10% din această cifră. Grav e că, pentru asta, nu răspunde nimeni!” După ce Tribunalul Comercial Argeş şi Curtea de Apel Piteşti îi dăduseră deja dreptate lui Gheorghe Văsîi în celebrul scandal Alprom, omul de afaceri piteştean are, acum, de partea sa şi decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după recursul formulat de gruparea Chelu-Bugheanu. Degeaba însă, pentru că, deşi teoretic Gigi Văsîi este acţionar majoritar, platforma rămâne în continuare controlată de Cătălin Chelu, iar activele societăţii comerciale devin, pe zi ce trece, tot mai puţine. Anul acesta, alte suprafeţe importante de teren aparţinând Alprom au fost înstrăinate la preţuri derizorii, iar contractele managementului pus pe căpătuială căpuşează şi ceea ce a mai rămas din (cândva) renumita fabrică de mobilă. Maria Bugheanu (fost director CPL Piteşti), cea care a iscat cele trei procese prin vânzarea de două ori a pachetul de acțiuni de 7,47% pe care-l deținea la Alprom (mai întâi lui Gheorghe Văsîi, când a fost semnat un antecontract pentru suma de 800.000 euro, şi apoi firmelor controlate de Cătălin Chelu, pentru 1,8 milioane euro) a pierdut bătălia cu omul de afaceri Gheorghe Văsîi inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, teoretic, Gigi Văsîi, prin S.C. Financiar Urban, îşi recuperează pachetul de acţiuni de la Maria Bugheanu şi, cu cele 48 de procente deţinute anterior, ar trebui, legal vorbind, să fie acționarul majoritar al societății.
În motivarea ÎCCJ (a doua instanţă care a respins recursul formulat de Bugheanu Maria şi S.C. Vulturul S.A., S.C. Altur S.A., S.C. Aprico Consult S.R.L. - cele trei firme controlate de Cătălin Chelu - după ce Tribunalul Comercial Argeş îi dăduse câştig de cauză lui Gheorghe Văsîi) se arată că:
„Bugheanu Maria, care s-a obligat prin antecontract să transfere dreptul de proprietate  asupra acţiunilor, nu numai că nu a făcut acest lucru, dar a denunţat unilateral antecontractul, a restituit sumele primite cu titlu de preţ fără nicio justificare contractuală  şi, în acelaşi timp, a încheiat cu pârâtele societăţi comerciale contractele de vânzare -cumpărare de acţiuni, primind preţul întreg (...). Într-adevăr, promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare nu transmite proprietatea, dar obligă părţile la încheierea contractului, în situaţia în care nerespectarea obligaţiilor asumate prin antecontract este determinată de  frauda survenită prin înstrăinarea către terţi a bunului ce constituie obiect al promisiunii de vânzare-cumpărare, iar în caz de refuz, există posibilitatea obligării în justiţie la încheierea contractului, cu atât mai mult cu cât în antecontract s-a prevăzut o clauză în acest sens. Astfel fiind, se reţine că, în speţă, instanţele au apreciat corect că sunt îndeplinite cerinţele contractuale şi legale pentru ca instanţa să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de  contract de vânzare-cumpărare”.
Cu alte cuvinte, Gigi Văsîi are legea de partea sa, numai că... legea în Alprom o face, în continuare, Cătălin Chelu (spre exemplu, următoarea Adunare Generală a Acţionarilor este convocată pe 11 noiembrie 2013, de către Mihai Brânză - Preşedintele Consiliului de Administraţie, membru în gruparea lui Cătălin Chelu).
Ce va mai găsi Gheorghe Văsîi la Alprom când sentinţele celor trei instanţe îşi vor face efectele?! Mai nimic!
În mai 2013, aproape 6 hectare de teren (59.745 mp) aparţinâd platformei au fost vândute, cu 18, 4 euro /mp, către Elexctroargeş Curtea de Argeş, firmă deţinută tot de Cătălin Chelu. Alprom a cedat proprietatea, deşi a încasat numai 40% din  preţ, restul urmând a fi achitat în 20 de rate  lunare.
Surse din interiorul Alprom afirmă că fabrica exportă inclusiv la preţuri sub cele de producţie  şi, pe deasupra, plăteşte comisioane de intermediere a exportului de până la 25% din  valoarea contractelor. O mare parte a producţiei este vândută prin firme căpuşă: marfa se livrează, cumpărătorii nu plătesc, iar în trei ani datoriile se prescriu, astfel încât firmele căpuşă se aleg cu milioane de euro pe spinarea Alprom. Metodele de fraudare a fabricii nu se opresc însă aici, potrivit aceloraşi surse. Un exemplu în acest sens este acela potrivit căruia AGA aprobă vinderea de acţiuni direct pe numele lui Cătălin Chelu, la valori de 100 de ori mai mici decât valoarea lor de piaţă.  În căpuşare sunt implicate şi firme de transport  care dublează tarifele pe kilometru, societăţi comerciale cu capital de 2.000 de lei care creditează Alprom cu sume de ordinul milioanelor de euro dar şi altfel de firme despre care vă vom relata într-un număr viitor.

Ce-a fost şi ce-a ajuns Alprom?

Alprom funcţionează la ora actuală cu 260 de salariaţi, din 1.100 câţi avea în 2009, la preluarea sa de către grupul Chelu. De doi ani, oamenii n-au mai văzut salariile la zi. Întârzierile ajung până la una-două luni, iar salariaţii au pierdut inclusiv tichetele de masă. Despre ceea ce ar fi trebuit să însemne, la ora actuală, producţia Alprom, vorbeşte fostul director comercial al societăţii, Ştefan Marin, în prezent acţionar minoritar, cel care în perioada 1990-2005 a deţinut şi alte funcţii de conducere în cadrul fabricii. 
„Această platformă trebuia să aibă o producţie marfă de 150-200 milioane de euro pe lună, cu 4.000 de salariaţi, dar abia produce 10% din această cifră. Grav e că, pentru asta, nu răspunde nimeni!” spune Ştefan Marin, care arată cu degetul atât către Cătălin Chelu, cât şi către fostul director ALPROM, Dumitru Petcu.
„Directorul general Petcu Dumitru, deşi împlinise vârsta de pensionare la vremea când încă societatea comercială era în picioare, n-a vrut să iasă la pensie până nu i-a predat-o lui Cătălin Chelu. Încă de la acea vreme se putea face ceva pentru Alprom, astfel încât lucrurile să meargă bine. Pe plan local au existat investitori care şi-au exprimat intenţia de a prelua Alprom. Printre ei, Comesad, Alacadibo şi omul de afaceri Gheorghe Văsîi. Cu oricare dintre aceştia, lucrurile ar fi stat altfel. Dar domnul Petcu nu i-a dorit, asta pentru a-l aduce aici pe  Cătălin Chelu, cel care, probabil, corespundea exigenţelor sale. Societăţile comerciale cu profil asemănător, acolo unde conducerea a fost echilibrată şi unde directorul n-a jucat cu picioarele în cazanul cu miere, s-au dezvoltat şi merg bine şi astăzi. Cei care au lucrat sau lucrează în Alprom au tot sperat ca deciziile instanţelor să fie puse în executare. După decizia Tribunalului Comercial, toată lumea se pregătea ca societatea comercială să-şi înceapă relansarea, dar iată că au trecut ani, au existat recursuri şi lucrurile au ajuns în situaţia în care au ajuns”, a declarat, pentru Atitudine în Argeş, fostul director comercial al Alprom, Ştefan Marin (foto).
Vom reveni cu amănunte despre situaţia Alprom într-o ediţie viitoare!
Cristina Stancu