Urbanizarea a mărit populația, dar a distrus o bună parte din istoria Piteștiului

Nu știm cum vi se pare orașul de astăzi, însă fotografiile din Piteștiul de altădată ne aduc parfumul unor vremuri tihnite pe fundalul cărora încă se aud acordurile „Zarazei” în târgul nostru liniștit. Urbanizarea a distrus această imagine aproape în totalitate, motiv pentru care încă sunt mulți nostalgici ai perioadei interbelice, perioadă de glorie a acestui loc plin de istorie la fiecare colț de stradă.
Orașul Pitești a ajuns astăzi la aproape 200.000 de locuitori, de la 22.000 cât avea înainte. Cartierele Războieni și Trivale nici nu erau pe hartă în acel

moment, iar cartierele Găvana și Prundu erau comune. Intrarea în oraș se făcea prin cinci locuri diferite: Moșoaia, Podu Viilor, Prundu, Găvana și Craiovei. Cei care intrau în oraș trebuia să plătească o taxă; în rest, prin oraș erau văzute doar trăsurile particulare cu vizitii în uniforme sau mașini ale epocii respective. La vremea respectivă nu existau mai mult de 15 exemplare. Circula un singur autobuz pe traseul Găvana-Gară Sud, povestesc  unii dintre aceia care au trăit o bună parte a acelor vremuri. În anul 1915, existau în Pitești 91 de cârciumi şi cinci-șase restaurante mari.

Unul dintre obiectivele cele mai reprezentative ale orașului era Biserica Sf. Nicolae, demolată în 1962, din rațiuni urbanistice ale orașului. De asemenea, pe locul Muzeului Județean de acum s-a aflat Mănăstirea Buliga, care a fost dărâmată atunci când s-a construit prefectura. A existat o cruce care să semnalizeze că a existat cândva acest lăcaș de cult, însă în 1950 a fost dărâmată și aceasta.
Martori ai acelor timpuri mai spun că frumusețea orașului era dată de către cele două târguri mari. Unul era numit Târgul din Deal și era organizat în Trivale.

Ștrandul a făcut parte din Limes Transalutanus

Hala de carne şi cea de peşte sunt situate pe locul actualei Prefecturi, au fost şi ele demolate. Biserica Sf. Gheorghe, cea mai veche clădire din acest oraş,  datată de la 1656, ctitoria domnitorului Constantin Şerban şi a domniţei Bălaşa, a suferit mai multe modificări. În 1845, la Piteşti existau o fabrică de pălării, una de săpun, două de obiecte de piele, una de tutun şi una de preşuri şi rogojini. După 1960 au apărut o mulţime de fabrici, puţine păstrându-se şi la ora actuală. Dacă la 1780 ora-şul avea doar 1.250 de locuitori, în 1824 a ajuns la 5.000 de oameni.
Cea mai veche clădire din Piteşti este Hanul Gabroveni, construit în 1877, aflat pe strada Sfînta Vineri, spune șeful Muzeului Județean Argeș, Spiridon Cristocea. Până și zona ștrand este una foarte veche. Parcul a fost amenajat în anul 1953, în lunca și zăvoiul Argeșului, pe unde trecea odinioară vestita Limes Transalutanus și unde s-a descoperit un denar emis de împăratul Commodus (180-192), precum și resturi de cărămizi sau fragmente ceramice din timpul stăpânirii romane. Pentru nostalgicii vremurilor apuse, am găsit câteva fotografii cu orașul Pitești vechi pe care vi le prezentăm într-un scurt foto-reportaj. Ana Luca

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea