Istorii argeșene branduite, în serial. Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

Luni, 27 Ianuarie 2014 15:15

Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre următorii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”.

Topârceanu a dedicat o poezie unui preot din Șuici

De comuna Șuici s-a auzit prima dată în anul 1526, odată cu primul om  căruia i-a picat în mână un document despre localitatea respectivă. Istoricii, însă, au  contrazis ceea ce se știa, decoperind un sit arheologic din Epoca Bronzului, situat pe Dealul Iordanului. Aici există resturi arheologice provenite de la trei locuințe ce aparțin de Cultura Glina. În comună găsim Cula Sultănica, ctitorie a familiei Brătianu, construită în perioade succesive. Una dintre acestea datează din secolul al XVIII-lea.  Cula afost afectată considerabil de seismele din anii 1940, 1977, 1986, iar de curând, aceasta a căzut victimă unui incendiu devastator.
Tot aici există și un Cimitir al Eroilor din primul Război Mondial, precum și cavoul fizicianului Constantin Miculescu.
De numele acestei localități se leagă nașterea lui Dumitru Apostol, coordonatorul Grupului de Rezistență Armată Anticomunistă de pe Valea Topologului, arestat și condamnat la 25 ani de muncă silnică. Tot aici s-a născut și poetul Dumitru Donescu, fizicianul Constantin Miculescu, fiul preotului Florea Rudeanu, Gheorghe. Despre tatăl acestuia, scrie poetul George Topârceanu în “Balada popii din Rudeni”. Tot aici, s-a mai născut și prozatorul Stelian Zamora.

Vladimir Streinu era, de fapt, Nicolae Iordache și era din Teiu

Bătălia dintre domnitorul Radu Paisie și Laiotă Basarab, pretendent la tronul Țării Românești, a făcut ca primele consemnări despre această localitate să aibă loc în anul 1544. Localitatea, însă, a apărut în Neolitic, iar o dovadă în acest sens o reprezintă așezarea fortificată  descoperită în anul 1959 de către arheologii Muzeului Județean Argeș. Piesele descoperite aici, aparținând Culturii Gumelnița, reprezintă piese rare de ceramică sau plastică feminină și sunt deja expuse în Secția Istorie a instituției. În comună, se găsește Casa Memorială Vladimir Streinu; amenajată ca muzeu în care este prezentată viața și activitatea literară a poetului, criticului și istoricului literar Vladimir Streinu, originar din Teiu. Biblioteca include volumele sale de poezie, critică și istorie literară, precum și cărți cu autograf dăruite acestuia de către scriitorii celebri. Aici s-au mai născut preotul cărturar Marin Diaconescu; arheologul și etnologul Ion Nania; dirijorul Gheorghe Petre, personalitate a învățământului argeșean, Livia Popa și, nu în ultimul rând, Nicolae Iordache, cel cunoscut în cultura românească sub numele de Vladimir Streinu. Tot din Teiu este și Jean Dumitrașcu, scriitor, jurnalist, directorul Filarmonicii din Piteşti.
Comuna Tigveni apare consemnată prima dată în documente în anul 1569, iar necropola tumulară de incinerație geto-dacă, datată din a doua Epocă a Fierului(sec. VII-IV a. H), arată că aici a existat așezare cu mult timp înainte. În localitate se află Conacul Teodor Brătianu, o construcție fortificată de tip culă, ridicată pe cheltuiala boierului Dincă Brătianu, în secolul al XVIII-lea. Aici s-a născut fotul ministru de Interne(1939), Gabriel Marinescu, prefect al Poliției Capitalei și apropiat al regelui Carol al II-lea. Tot aici s-a născut generalul și medicul Nicolae Marinescu, dar și prozatorul Nicolae Velea.

Topoloveni - capitala magiunului eco

Orașul Topoloveni, cunoscut acum ca locul unde s-a născut Magiunul Eco, este unul cu o istorie care apare consemnată în documente în anul 1421. Monezi de tip Vârteju, datate în perioada geto-dacică, au fost găsite la Topoloveni și Țigănești.
Numele orașului Topoloveni vine de la o specie de plop, numit “topola”, iar numele orașului s-ar traduce  “loc cu plopi”.
De numele orașului se leagă cel al eroului martir în Revoluția din 1989, Mihai Mihai; folcloristul și etnograful Dumitru Mihalache, omul politic Ion Mihalache, monografitul Corneliu Sachelarie, deținutul politic Gheorghe Tomescu, cumnatul lui Ion Mihalache, care a fost dus în lagărul de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră și exterminat în închisoarea Botoșani. Aici s-a născut și egumenul Daniil Topoloveanu al II-lea, egumen al mănăstirii Aninoasa și mitropolit al Țării Românești. 
Ana Luca