Cât timp vom mai mânca fructe autohtone? Din 20.000 ha de livezi ale Argeşului, 60% sunt plantaţii în declin

Luni, 17 Martie 2014 14:47

Nu numai că plantaţiile de pomi fructiferi ale judeţului Argeş sunt îmbătrânite, dar în această zonă vorbim (aproape) doar despre două specii:  prun şi măr,  Argeşul fiind deficitar la multe altele comune pe teritoriul judeţelor învecinate. Autorităţile judeţene au un plan de măsuri care vizează reconversia şi înlocuirea plantaţiilor vechi, un proiect care pe viitor ne-ar putea asigura, din provenienţă autohtonă, necesarul de fructe. În total, este vorba despre crearea a 4000 de noi hectare de livezi.
Autorităţile judeţene au demarat,  la sfârşitul anului trecut, o serie de acţiuni menite să pregătească Argeşul pentru reconversia şi înlocuirea vechilor plantaţii pomicole. Din analiza făcută  cu sprijinul Institutului  Pomicol Mărăcineni,  a rezultat că la nivelul judeţului Argeş există aproximativ 20.000 de hectare de livadă, predominând speciile de prun şi măr (peste 90%), fiind deficitari însă la specii precum: păr, cireş, cais, piersic sau nuc. Mai grav este că, din cele 20.000 ha, aproximativ 60% sunt plantaţii în declin, având peste 25 de ani vechime şi doar 10 % dintre plantaţii sunt din categoria celor tinere (cu vârstă de până în 10 ani).
Obiectivul autorităţilor judeţene pentru perioada următoare este restructurarea sectorului pomicol prin înlocuirea plantaţiilor aflate în declin şi crearea de plantaţii tinere.

4000 de ha de plantaţii noi de livadă

În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, mai exact în forma realizată de Ministerul Agriculturii şi propusă spre aprobare Comisiei Europene, (unde, pentru perioada 2014-2020 sunt alocate aprox. 7 miliarde euro),  pentru reînnoirea şi dezvoltarea satelor există un subprogram dedicat sectorului pomicol căruia îi sunt alocate 320 milioane euro.
“Din a  aceaestă sumă, 260 de  milioane merg către dezvoltarea fermelor, reconversia şi înlocuirea plantaţiilor vechi, precum şi pentru prelucrarea şi comercializarea de produse agricole şi înfiinţarea de grupuri de producători”, explică Vasile Stroescu, director APIA Argeş.
Prin accesarea acestei submăsuri din PNDR, Argeşul ar putea beneficia de cca. 4000 de ha de plantaţii noi de livadă de pe care vom avea asigurată producţie în următorii 20-25 de ani.
Instituţia Prefectului a pregătit deja o strategie în acest sens, zonând bazinele pomicole, astfel încât au fost identificate 7 zone cu potenţial pomicol din care fac parte 59 de localităţi:
Bazinul Valea Topologului, Bazinul Răului Argeş , Bazinul Mărăcineni, Bazinul Valea Vâlsanului, Răul Doamnei şi Bratia, Bazinul Topoloveni, Bazinul Răul Târgului - Argesel , Bazinul Vedea – Morăreşti.

În şcolile din Argeş se vor preda cursuri de pomicultură

Strategia îşi propune şi o serie de măsuri de reconversie profesională precum atragerea tinerilor din mediul rural către acest domeniu prin introducerea în cadrul programelor şcolare a unor cursuri de formare în domeniul pomiculturii.
Deja  au fost demarate întâlnirile cu asociaţiile de pomicultori precum şi cu primarii din zonele rurale pentru inventarierea spaţiilor  din jurul şcolilor care se pretează pentru înfiinţarea loturilor demonstrative, iar  până în acest moment au fost identificate terenuri în 27 de comune din cele 7 bazine pomicole, în suprafaţă totală de 15 ha, acţiunea fiind în plină derulare.
Cristina Stancu