Radu Vasilică a luat ultima dată cuvântul în parlament în apărarea unchiului său, Constantin Nicolescu

Miercuri, 23 Februarie 2011 22:13

După depunerea jurământului, care a durat 25 de secunde, deputatul Radu Vasilică a mai făcut 5 declaraţii politice în scris, iar ultima sa luare de cuvânt în plenul parlamentului a fost în apărarea unchiului său, Constantin Nicolescu.  În momentul în care Constantin Nicolescu a fost arestat preventiv, nepoţelul favorit a considerat că trebuie să iasă la tribună şi să spună că dosarul unchiului a fost fabricat în grabă, extrem de subţire şi aşa mai departe şi că PDL-ul loveşte într-o zonă electorală solidă a PSD-ului. Stau şi mă întreb: Radu Vasilică e aşa de afectat de situaţia în care se află Constantin Nicolescu, sau se gândeşte că nu mai are cine să-l plimbe de mânuţă prin colegiu în campania electorală de anul viitor? Citiţi şi dumneavoastră intervenţia deputatului Radu Vasilică şi trageţi singuri concluzia.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
În urmă cu câteva zile, premierul Emil Boc spunea, cu cinism, că partidele de opoziţie au făcut scut împotriva justiţiei, deşi era evident că reacţia noastră a fost generată tocmai de injustiţie, de acele dosare fabricate la comandă politică, menite să oprească şi să intimideze adversarii PDL-ului.
Impotenţa lor politică şi valul tot mai mare al nemulţumirii populare faţă de măsurile Guvernului îi determină pe cei de la putere, în frunte cu domnul Băsescu, să recurgă la mijloace nepermise într-un stat de drept, încercând să folosească o parte a justiţiei, în primul rând DNA-ul, ca instrument de şantaj şi presiune asupra adversarilor politici care nu vor să li se supună.
Acest lucru s-a întâmplat şi în Argeş, acolo unde preşedintelui Consiliului judeţean a avut parte de un dosar fabricat în grabă, extrem de subţire din punct de vedere juridic, cu scopul de a lovi PSD-ul într-o zonă electorală solidă a acestuia şi pentru a crea o diversiune publică, menită să abată atenţia de la sensibila problemă a pensiilor militarilor, care devenise tot mai stringentă în acea perioadă.
Ca în majoritatea dosarelor de justiţie televizată, de care ziariştii sunt informaţi prin SMS-uri anonime, modul de acţiune al regimului Băsescu-Boc este acelaşi, şi anume: serviciile de informaţii ascultă, procurorul DNA, obedient şi, adesea, slab pregătit, instrumentează, iar judecătorul, ales cu atenţie sau chiar adus din concediu medical, condamnă la arest preventiv.
După acest model, Constatin Nicolescu a fost iniţial reţinut şi apoi, pentru câteva zile, arestat, în baza unor motivaţii absolut hilare, prezente în rechizitoriu, şi anume:
- reabilitarea unor şcoli afectate de inundaţii, specificate în două hotărâri de guvern din 2005 şi 2006, la care este reclamată lipsa unui document, dispărut misterios din dosar, cu toate că la vremea respectivă acesta a existat;
- o presupusă intervenţie într-un caz "crucial" al construcţiei unui balcon la un apartament de bloc din comuna Stâlpeni;
- primirea drept mită a unor sume în lei (cu virgulă), în contul de trezorerie al Consiliului Judeţean Argeş, sau a aceloraşi sume de bani, de primirea cărora au fost acuzate şi alte persoane, din alte dosare, însă în baza aceloraşi înregistrări telefonice, interpretate acum într-un mod diferit.
În baza acestor probe irefutabile, o judecătoare de la Tribunalul Argeş a decis arestarea preventivă a preşedintelui CJ Argeş, pentru ca, ulterior, un complet de trei judecători ai Curţii de Apel Piteşti să anuleze, în unanimitate, această măsură.
Cred că se impune o anchetă a CSM în acest caz, în urma căruia însă starea de sănătate a domnului Nicolescu a fost iremediabil afectată.
Am remarcat zilele trecute cum preşedintele Băsescu afirma că: "oricât ar ţipa partidele politice (...), orice atmosferă ar crea trusturile de presă (...), lupta anticorupţie va continua fără menajamente".
Intenţia este lăudabilă, însă, cel puţin pentru mine, credibilitatea domnului Băsescu este zero, atâta timp cât dosarele domniei sale, în primul rând cel legat de dispariţia flotei României, zac bine ascunse prin sertare, fără a fi traşi la răspundere cei vinovaţi. Totuşi, întrucât nu mai există nici măcar o navă românească pe care Traian Băsescu să o mai înstrăineze, cred că din acest punct de vedere el nu mai reprezintă un pericol public şi trebuie să fie judecat în libertate.
Dincolo de polemicile politice însă, se impune eliminarea cât mai rapidă a influenţelor politice asupra justiţiei, inclusiv prin perfecţionarea cadrului legislativ.
Justiţia trebuie să-şi îndeplinească rolul său de putere distinctă în stat, soluţionând cu imparţialitate şi competenţă cauzele ce îi revin.
Totodată, este nevoie de clarificări legislative suplimentare în cazul instituţiei arestului preventiv, pentru a preîntâmpina abuzurile politice şi pentru a respecta cât mai deplin prezumţia de nevinovăţie, care menţionează că: "Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă" (Art.52, Codul de procedură penală).
Vă mulţumesc pentru atenţie.
L.C