Romii din Costești încearcă, din nou, cu un al doilea executor judecătoresc, să ia banii Primăriei Recea

Luni, 16 Noiembrie 2015 00:00

Primăria Recea a fost, se pare, băgată de romii din Costești într-o buclă atemporală. Nu contează că edilii au câștigat, în primă instanță, procesul cu aceștia, că, imediat, trebuie să o ia de la capăt. Senzația de déjà-vu o are primarul, consiliul local, avocatul, toată lumea. Mai puțin romii care, înarmați cu răbdare și un număr suficient de firme, dar și ajutați de executori judecătorești mai mult decât binevoitori, insistă cu o tenacitate demnă de remarcat în a bloca conturile instituției și de a lua, din conturile respective, banii care consideră ei că li se cuvin.

Două procese pierdute cu Primăria Recea. A treia oară poate-i cu noroc…

Romii din Costești au săpat, la Recea, șanțurile de-a lungul drumului județean, fără să fie în posesia unui ordin de începere a lucrărilor, ordin care, de fapt, nu a fost emis niciodată. Apoi au emis o factură de ”numai” 306.000 ron, factură pe care, bineînțeles, primăria nu a achitat-o. Nici nu avea de unde, contractul specificând clar că banii vor fi achitați pe măsura primirii lor de la Consiliul Județean Argeș, cel care a negociat întreaga afacere. Tribunalul Argeș decide că nu sunt îndepinite cumulativ condițiile impuse de lege pentru ca această creanță să fie considerată certă, lichidă și exigibilă; arată că anumite devize depuse nu au legătură cu cauza, arată că nu s-au primit banii de la Consiliul Județean. În consecință, acțiunea firmei romilor, Metalux Direct ID S.R.L., în contradictoriu cu Primăria Comunei Recea, este respinsă, prin Sentința Civilă nr. 1961/28.10.2014. Însă, după numai câteva zile, creanța S.C. Metalux Direct ID S.R.L. este cesionată către S.C. Gold Metal FIN S.R.L., firmă înființată în iunie 2014. Cu creanța în brațe, patronii au dat fuguța la BEJ Moromete Constantin Cosmin, care obține de la Judecătoria Pitești o încuviințare de executare silită, cu care se prezintă la Primăria Recea. Și distracția o ia de la capăt. La ”distracția” respectivă suma este însă majorată cu cheltuieli de executare, onorariu executor etc.
Judecătoria Costești anulează încuviințarea executării silite. Deci, a doua instanță decide că romii nu au dreptate. Desigur, decizia nu este definitivă și irevocabilă, putând fi atacată cu recurs la Tribunalul Argeș. Romii s-au dus însă, până la eventuala formulare a unui recurs, la alt executor. Pentru a investi, la Judecătorie, cu formulă executorie, aceeași creanță. Executorul însă nu poate fi considerat vinovat, în cazul acesta, pentru că a respectat sentința de investire. Greșeala Aceasta ar fi putut funcționa numai între vânzătorul și cumpărătorul creanței cesionate.
Av. Puiu Stancu Dorin: ”Noi am invocat mai multe excepții. În primul rând este o excepție premergătoare autorității de lucru judecat. Dacă un proces care are același obiect și aceleași părți a fost soluționat în primă instanță și se află la cea de-a doua și ultima instanță, în apel, dacă urmează alt proces, obligatoriu ultimul trebuie suspendat până se termină primul, conform codului de procedură civilă.” 
Avocat Puiu Stancu: Pe același contract de cesiune de creanță pe care s-a judecat la instanța din Costești, unde Primăria Recea a și câștigat, romii l-au introdus, din nou, pentru investirea cu formulă executorie, de data aceasta la un alt judecător. Noi am făcut contestație la executare. Deja dosarul are număr de înregistrare. Am cerut, deasemenea, suspendarea provizorie, pe care trebuie să o dea Președintele Judecătoriei și, în plus, am introdus o cerere care privește lămurirea dispozitivului. Pentru că acolo, în text, sunt anumite ambiuități, mai ales cu privire la părțile pentru care contractul constituie titlu executoriu. Foarte interesantă e prima sentință a judecătorului, care a lămurit destul de bine lucruile în această privință, și anume faptul că un contract de cesiune nu reprezintă un titlu executoriu decât referitor la părți, acestea fiind cedentul și cesionarul. Ori, în cazul nostru, nu are cum să constituie un titlu executoriu. Pentru că primăria nu a fost parte într-un proces.

Exact ca în reclama cu banii de la bancă: Da! Se poate!...

La întrebarea cum de este posibil ca, aceeași speță, să ajungă de câte ori vor unii  în fața instanței, răspunsul este unul desprins parcă dintr-o reclamă la modă în această perioadă: Da! Se poate! O zonă de vid legislativ a lăsat această posibilitate. Miza este una destul de importantă. Pentru că un judecător, ales aleator de calculatorul care face repartiția dosarelor, poate investi cu formulă executorie titlul depus. Iar atunci executorul judecătoresc poate bloca conturile primăriei cu pricina, ba chiar poate lua banii din acel cont, așa cum a pățit, nu demult, Primăria Băbana.

În mod normal, judecătorul ar trebui să judece rapid o cerere de suspendare provizorie a executării, pentru că altfel cei care au cerut banii respectivi, adică firmele romilor, prin executor, pot lua banii primăriei din cont. Ulterior, primăria poate să conteste acțiunea respectivă, iar dacă are câștig de cauză să ceară banii înapoi. Doar dacă mai are de la cine însă, pentru că este mai probabil să găsești acul în carul cu fân decât să crezi că mai găsești banii aceia în contul firmei căreia i-au fost virați.
A.S.