„La ora actuală, oraşul Ştefăneşti este tot mai mult o zonă de locuinţe”

Luni, 07 Martie 2016 22:46

# Interviu cu Dorin Mihai Bărbuceanu, primarul oraşului Ştefăneşti # Ştefăneştiul este la ora actuală una dintre printre puţinele localităţi din judeţul Argeş şi din ţară, care a avut încă din 1990 o creştere demografică permanentă.  # Bugetul oraşului Ştefăneşti are o dimensiune puţin mai mică decât cea a anului precedent, fiind, în primul rând, influenţat de noul cod fiscal.

# Ce buget are alocat oraşul Ştefăneşti pentru anul 2016?
- Bugetul oraşului Ştefăneşti are o dimensiune puţin mai mică decât cea a anului precedent, fiind, în primul rând, influenţat de noul cod fiscal. Exista o prevedere în codul fiscal în care locuinţele erau impozitate progresiv, 100%, 160%, 300% în funcţie de prima, a doua, a treia locuinţă, iar în oraşul Ştefăneşti sunt foarte mulţi cetăţeni care locuiesc efectiv aici, dar care încă îşi mai au domiciliul cu preponderenţă în oraşul Piteşti şi atunci valoarea de impozitare era mai mare decât cea obişnuită, iar aceasta însemna o sursă mai mare la bugetul local. Noul cod fiscal a anulat această prevedere şi de aici s-a produs modificarea. Modificări s-au produs şi din cauza intrării în insolvenţă, în fiecare an, a unui număr considerabil de societăţi, din cauza unor evenimente, cum ar fi cazul Radictar, care normal că l-a afectat foarte mult pe acest cetăţean, dar a afectat şi comunitatea, pentru că era cea mai mare societate ca număr de personal. Am în vedere aici şi alte multe societăţi comerciale care au intrat în faliment. Din cauza acelor societăţi, care au intrat în insolvenţă, ne-am înscris la masa credală, dar nu ştiu când se va produce evenimentul de a putea recupera ceva ce mai există la societatea respectivă, pe primul plan fiind bugetul statului şi după aceea cel al comunităţii locale. Creşterile anuale care s-ar produce la buget sunt datorate încă măririi populaţiei şi implicit a construcţiei de locuinţe. Ştefăneştiul se încadrează la ora actuală poate printre puţinele localităţi din judeţul Argeş şi din ţară, care a avut încă din 1990 o creştere demografică permanentă.
În fiecare lună, Ştefăneştiul se măreşte din punct de vedere demografic. În Ştefăneşti se construieşte încă într-un ritm susţinut. Acesta este motivul pentru care încercăm să creăm şi să sprijinim dezoltarea unei zone industriale, pentru că, atâta timp cât în Ştefăneşti se construieşte într-un ritm foarte susţinut, apar şi problemele ca societăţile existente să nu mai poată să se aşeze în zona de locuit. Încep să apară nemulţumirile cetăţenilor cu privire la poluare, la zgomote ş.a.m.d., disconfortul creat de orice tip de activitate industrială, motiv pentu care, în anul 2012, cu refacerea planului urbanistic general, am creat cele două zone industriale: una în zona Goleşti, iar cea de-a doua dorim cât mi repede, peste un an sau doi, să fie total la dispoziţia celor care doresc să investească. Am făcut covorul asfaltic şi am făcut legătura dintre Ştefăneşti şi Piteşti pe Drumul Sticlelor. Mai avem panta aceea, în zona barajului la Prundu.
Profit de acest lucru să afirm că ieri mi-a venit decizia de la Consiliul Judeţean prin care mi-a fost acceptată acea sursă de finanţare de care vorbeam şi anul trecut, şi pe care anul trecut o promisese cei de la Consiliul Judeţean, dar care a nu reuşit să ajungă în bugetul meu. Deci am primit adresa prin care mi s-a alocat suma de 5 miliarde vechi, cu care voi putea în perioada următoare, o lună, două, cel mult, să finalizez şi acea porţiune încât aceasta să poată fi folosită fără inconvenientul gropilor care se găsesc pe stradă. Scopul principal al acestei străzi este să deservească zona industrială. În proiectul de buget pe anul acesta a fost aprobat acest lucru. Am demarat deja prima etapă, aceea a obţinerii avizelor de la RENEL pentru a aduce iluminatul pe zona respectivă. Un cetăţean din Ştefăneşti nu poate să-şi dezvolte business-ul său, oricât de mic ar fi acesta (producţie, comerţ sau un depozit), dacă nu are nimimul de utilităţi necesare, iar primele două sunt drumul şi curentul electric. După aceea, noi am prins deja şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în această zonă, încât să putem oferi investitorilor din Ştefăneşti posibilitatea să rămână în această zonă, astfel încât să nu intre în contradicţie cu locuinţele.

”În Ştefăneşti s-au construit până acum 3000-3500 de case tip vilă”

La ora actuală, oraşul Ştefăneşti este, cu preponderenţă, pe zi ce trece, tot mai mult, o zonă de locuinţe. În Ştefăneşti s-au construit până acum 3000-3500 de case tip vilă. Lucrările care încă se mai derulează, cele începute de anul trecut şi care încă se mai derulează, în valoare de 15 milioane de euro din fonduri europene, respectiv extinderea reţelei de apă şi canalizare, fac ca la sfârşitul lunii iunie posibilităţile de a putea să-ţi realizezi o locuinţă să devină mult mai atractive decât ce am avut până acum, pentru că am extins reţeaua de apă şi canalizare 100 de km; aceasta înseamnă zone în care aceste utilităţi au apărut şi care dă posibilitatea efectivă ca cetăţeanul să aleagă mai la amonte, mai la aval, unde doreşte să-şi edifice o locuinţă. Avantajul acestor locuinţe şi al declarării Ştefăneştiului ca oraş a fost acela ca cetăţeanul, care a dorit să-şi edifice o locuinţă în Ştefăneşti, să nu ia terenul de la primărie, ci de la un alt cetăţean; acesta, la rândul său, vânzând o bucată de teren, cu banii respectivi a putut să-şi reabiliteze locuinţa, a putut să-şi modernizeze gospodăria, a putut să-şi ajute copiii.
# Din proiectele planificate pentru anul 2015, ce nu aţi reuşit să realizaţi?
- Anul 2015 a fost un an cu probleme reprezentate de extinderea reţelei de apă şi canalizare. Aceasta a făcut ca aproape 40% din obiectivele prognozate pentru anul trecut să nu le pot realiza. Mă refer la acea categorie de lucrări de extindere a reţelelor de drumuri, de infrastructură, pentru că nimic nu se putea face ştiind că peste o lună, două sau trei, va veni reţeau de canalizare care va afecta tot. Şi atunci s-au sistat toate aceste lucrări şi în procent de 93% le-am readus în proiectul de buget pe anul 2016, inclusiv cu sursa de finanţare. Niciodată nu am afectat sursa de finanţare; indiferent că nu am reuşit să finalizez lucrarea respectivă, sursa de finanţare a rămas în proiectul de buget pe anul 2016.

”În anul 2016 mi-am propus să termin două lucrări mai mari: piaţa din cartierul zona-blocuri, Strada Sticlelor şi Podul Trante”

# Care sunt obiectivele cele mai importante pe care vi le propuneţi pentru anul 2016?
- În anul 2016 mi-am propus să termin două lucrări mai mari, începute chiar în anul 2014 şi continuate în anul 2015: piaţa din cartierul zona-blocuri şi această Stradă a Sticlelor, care vor fi terminate în vara acestui an. O lucrare mai mare poate fi Podul Trante. În ultimul an, am avut de foarte multe ori probleme cu firmele care explotează masa lemnoasă şi care nu au altă posibilitate decât să treacă pe această cale de rulaj, pe acest pod, care este foarte vechi, iar întreruperea lui ar însemna ca satul Ploscaru (în care sunt în jur de 60-70 de familii) să rămână complet izolat. De aceea am avut discuţii, inclusiv cu Poliţia, şi ne-am împotrivit ca acest pod să se închidă, motiv pentru care, anul acesta,  s-a alocat suma de bani pentru a construi un nou pod care să facă faţă la toate cerinţele.

”Numai Dumnezeu şi natura sunt principalii artizani ai realizării unor lucrări de rezistenţă, de durată”

# Care este problema cea mai importantă cu care se confruntă oraşul Ştefăneşti şi pentru care nu aţi găsit încă soluţii?
Cea mai importantă problemă a unei localităţi urbane şi care doreşte să ajungă cu adevărat la acest grad, este cea care se derulează la momentul actual: apa şi canalizarea. Dacă într-o localitate reuşeşti să ai în marea parte a localităţii toate utilităţile, tot ceea ce înseamnă lucrări de interior, deci nu de suprafaţă, atunci poţi în etapele următoare să dai faţa localităţii. Poţi să faci trotuare, poţi să faci acostamente, poţi să faci zone verzi, poţi să amenajezi şi să dai aspectul urbanistic localităţii. Lucrările de apă şi canalizare, pe 80% din localitate, se vor finaliza la 30 iunie, anul acesta. Numai Dumnezeu şi natura sunt principalii artizani ai realizării unor lucrări de rezistenţă, de durată.
Deja, şi în proiectul de buget pe anul acesta, pentru zona Viişoara, deci până la graniţa cu Călineştiul, am alocat un buget care se va exercita începând cu partea a doua a acestui an, pentru că încă terasamentele nu sunt aşa de sigure, pentru realizarea trotuarului, care rerpezintă un pas către urbanizarea zonei respective. De aproape un an de zile, cetăţenii vin la Primărie cu punga cu cizme, pentru că a fost nevoie să plece copilul cu cizmele la şcoală, deoarece nu poate să iasă din curte pentru că este nămol, mai ales pe străduţele înguste. Lucrările de apă şi canalizare au scos la suprafaţă humă, care le creează cetăţenilor un oarecare disconfort. Cu privire la acest aspect, oamenii au dreptate şi nu au. Nu au pentru că nu pot să introduc reţeaua de apă şi canalizare în alt mod decât să tai strada. Există o perioadă în care sunt aceste nemulţumiri, însă uşor, uşor, porţiunile respective au început să ia înfăţişarea pe care o aveau înainte. Omul vrea atunci, a doua zi cum au plecat muncitorii, să fie la fel ca înainte. Nu se poate acest lucru. Nu am cum. Asta este, suportăm şi bine şi rău. Sunt cadru didactic. Este ceva de genul: copilul pe periada şcolii se uită puţin mai urât la acel profesor mai exigent. Sunt profesor de matematică, deci nu mi-am furat niciodată pălăria. Dar când acel copil va evolua şi va creşte, te va aprecia, pentru că tu nu ai dorit altceva decât să-i faci un bine. Aşa va fi şi aici. Cetăţeanul este nemulţumit acum. După ce totul va căpăta o altă înfăţişare, după ce voi veni şi cu covorul asfaltic şi va avea şi apă, canalizare, gaze, atunci cetăţeanul va înţelege că nu am cum altfel.

”Cea mai mare dorinţă a mea în calitate de primar a fost introducerea reţelei de apă şi canalizare. Acest proiect se va finaliza indiferent dacă voi câştiga eu sau nu alegerile”

# Având în vedere că aveţi o experienţă vastă în calitate de primar, ce sfaturi le-aţi da edililor care se află la început de drum?
- Să fie ei înşişi. Îmi aduc aminte, în anul 1996, am candidat şi am obţinut primul mandat de primar ca independent. În momentul în care am candidat, mulţi dintre apropiaţi au spus să merg eu înainte pentru că ei mă vor sprijini şi mă vor ajuta. Când ajungi să semnezi, când ajungi ca tu să răspunzi, nu vei trece decât prin prisma gândirii tale. Contează ceea ce tu consideri legal şi ceea ce decizi. Nu vei ţine cont de nimeni, decât de tine însuţi. Ei trebuie să gândească singuri şi să analizeze pe cont propriu, pentru că ei vor răspunde de tot ceea ce fac.
# Vă consideraţi un om
împlinit?
- Da. Am o familie căreia nu am ce să-i reproşez, care mă sprijină şi care m-a sprijinit întodeauna. Pe linie profesională, am încercat întotdeauna să pot să mă duc acasă şi să mă culc liniştit, pentru că am realizat ceva pentru comunitate în fiecare zi. Cea mai mare dorinţă a  mea în calitate de primar a fost lucrarea care se derulează şi care se finalizează acum. O să se finalizeze indiferent dacă voi câştiga eu sau nu alegerile. Este vorba de introducerea reţelei de apă şi canalizare. Nu ştiu dacă Ştefăneştiul va mai putea să mai prindă o asemenea lucrare de anvergură. Este o lucrare care a însemnat aproape 800 de miliarde de lei vechi şi care rezultatul unei munci de aproximativ 7-8 ani de zile. La capitolul învăţământ, nu cred că a fost vreun proiect pentru care să nu încerc să obţin anumite lucruri. În anul 1996, la nivelul României care are aproximativ 3400 de localităţi, au fost 80 de proiecte pentru realizarea unui campus şcolar. Dintre aceste 80 de proiecte, am prins unul din ele şi am făcut această investiţie din Complexul Brătieni, aşa cum îi spun eu, de la clasa 0 până la clasa a XII-A, şi şcoală şi grup şcolar cu clase de liceu. Am făcut o sală de sport de 1000 metri pătraţi, pe care nu o finalizam dacă bugetul local nu ne permitea. Am făcut ateliere noi, am făcut grădiniţă cu program prelungit. Că sunt multe lucruri care mai pot fi făcute este cu totul altceva.

”În viitor, anveloparea blocurilor va deveni o problemă”

O problemă la care nu am reuşit să găsim o soluţie este problema acoperişurilor blocurilor din cartierul Ştefăneşti, pentru că structura de rezistenţă şi studiile nu ne-au permis să intrăm în anumite programe; motiv pentru care, în proiectul de buget pe anul acesta, am alocat bani pentru a începe refacerea acoperişurilor. Blocurile vechi nu au nevoie de anvelopare. În viitor, anveloparea blocurilor va deveni o problemă. Gândiţi-vă la evenimentul cu Radicstar şi la multe altele, în care nimeni nu şi-a imaginat că între două foi de tablă se arde acea spumă la o intensitate de nedescris. Într-un sfert de oră au ars 7000 de metri. Deci, consider că anveloparea este sub semnul întrebării. M-am uitat cu groază acum câteva zile (nu cred că sunt 3, 4 ani de când am anvelopat un club în zona cartierului de blocuri) cum s-a distrus acea spumă, acea anvelopare de către copii, în mod intenţionat, transformând-o în loc de ţintă. Şi aşa s-a întâmplat la toate şcolile şi peste tot. Anvatajul anvelopării este că menţine căldura, însă reversul este mult mai mare. Anul acesta am sursa de finanţare, cel puţin acoperişul unui bloc va fi refăcut. Am solicitări în acest sens de la două asociaţii de proprietari. Se va discuta în şedinţa de consiliul local, în care o să propun un parteneriat public-privat de finalizare a acestor acoperişuri; în acelaşi timp, prin intermediul Direcţiei Muncii, am intrat într-un proiect de inserţie pe piaţa muncii şi de reeducare a acelora care vor să găsească alte meserii; există un procent din acest proiect care revine locuinţelor. Eu am preferat să aloc acest procent pentru refacerea acoperişurilor locuinţelor.

”Sunt zeci de proiecte pe care regret că nu am putut să le accesez, pentru că birocraţia din România este foarte mare”

# Dacă aveţi regrete, care sunt acestea?
- Legate de funcţia mea, neîmplinirile sunt mari. În perioada 1996-2000 am fost primarul comunei Ştefăneşti. Am făcut o pauză între anii 2000-2004. În anul 2004 am devenit primarul unui oraş. Deci, în perioada 2000-2010, perioada de vârf a accesărilor banilor europeni pe mediul rural, oraşul Ştefăneşti nu s-a putut încadra, pentru că ne-am transfomat în localitate urbană şi am pierdut, astfel, foarte multe oportunităţi. Sunt zeci de proiecte pe care regret că nu am putut să le accesez, pentru că birocraţia din România este foarte mare.
Interviu realizat de Sabina DIACENCO