Parastas la Hotel Muntenia sau cum se ţine o A.G.A. fictivă

S-a întâmplat, odată ca niciodată, anul trecut, într-o zi de sâmbătă, 5 iunie. De fapt, mai mult „ca niciodată” decât „odată”, pentru că acea şedinţă A.G.A. se pare că a fost ţinută numai pe hârtie…
Documentul emis la această dată este semnat de 24 de persoane, reprezentând o pondere de circa 33% din capital. Până aici toate bune, numai că… alţi acţionari au căutat în zadar adunarea respectivă. La data stabilită, Nicolae Ivănescu, avocatul Mihai Dumitrică – ginerele lui Gheorghe Popescu, directorul general Aura Berechet, liderul de sindicat Petre Boştenaru şi alţii au verificat fiecare încăpere a hotelului, căutând respectiva Adunare Generală a Acţionarilor. Printre semnatarii actului se numără şi Constantin (Ţil) Popescu. Doar că…în aceeaşi zi, Ţil Popescu era la Arad, la 600 de kilometri distanţă, prezentat în presă, la negocierile de preluare a echipei UTA din localitate. Ca să vedeţi ce face tehnologia – pentru că numai teleportat poţi fi, în acelaşi timp, în două localităţi atât de îndepărtate una de cealaltă. În fine…
Conform actului semnat de „grupul celor 24”, A.G.A. s-a ţinut în Crama hotelului. Numai că… ghinion! Crama era închiriată, în aceeaşi zi, pentru organizarea unei ceremonii – botez, parastas sau ceva asemănător.
Puţin mai pe larg, lucrurile au stat în felul următor: Ion Vâlcu convoacă A.G.A. pentru data de 4 aprilie. Deşi anunţată din timp, cu o lună înainte, acţionarii probabil că au considerat data de 4 aprilie una prea apropiată de 1 aprilie. Şi, crezând că este o păcăleală, nu au venit. Niciunul, conform procesului verbal încheiat – şi semnat – de unul singur de către Ion Vâlcu. Nicio problemă, cazul fusese prevăzut, aşa încât este aşteptată o a doua dată de şedinţă, în ziua următoare. A doua zi Nicolae Ivănescu, Aura Berechet, Mihai Dumitrică, Petre Boştenaru, Laura Ioniţă ş.a. au verificat fiecare sală a hotelului. Nimic, nicio mişcare. Doar… după ceva timp, procesul verbal, care atesta prezenţa a nu mai puţin de 24 de persoane în incinta hotelului, participanţi la acea A.G.A. convocată de Vâlcu. Deşi pe convocator era trecută Sala de Conferinţe (încuiată în acea zi), pe procesul verbal apare Barul Internaţional (Crama). În care cramă se pregătea un eveniment privat, aşa cum am… pomenit mai sus.

Cei patru evanghelişti erau trei…

Binaînţeles, justiţia a fost chemată, ca de fiecare dată la Muntenia (s-a ajuns la aproximativ 100 de procese!!!) să îşi spună cuvântul. Şi, ca la o şedinţă de spiritism, au început să şi dispară din acţionarii semnatari ai procesului verbal de şedinţă. Cei 24 au scăzut la 20. Numărul de acţiuni nu mai corespunde, martorii nu ştiu clar cum s-a votat ordinea de zi. Apare semnat şi fostul director general Eugeniu Ciobotoiu, care nu a mai fost văzut în Muntenia din anul 2007!!! În faţa instanţei, una dintre semnatarele actului a declarat, în primă fază, că nici nu îl cunoaşte pe Ţil Popescu. Apoi a revenit. Nu de altceva, însă se ştiau de vreo… 20 de ani.
Petcan Laura, interogată, a mai declarat că a fost şi la prima şedinţă din ziua precedentă. Lucru contrazis de procesul verbal întocmit de Ion Vâlcu, care pretinde că este singurul care s-a prezentat la acea dată. Participanta(???) la şedinţă a mai declarat că cei prezenţi (20 sau 24 sau cine ştie…) au părăsit sala în care s-a ţinut această A.G.A. prin restaurantul hotelului sau prin subsolul acestuia. Numai că toţi cei care trec spre restaurant sunt uşor de observat de recepţionerii hotelului. Care recepţioneri nu au văzut absolut pe niciunul din cei de pe lista de prezenţă în ziua respectivă…
Ioniţă Laura, martor în proces, a fost de serviciu la recepţie în data de 5 aprilie. Iată ce a declarat: „De la recepţie, locul unde mă aflam, aveam posibilitatea să observ orice persoană care intra în hotel şi se deplasa la sala de şedinţe aflată la mezanin. Din locul unde mă aflam puteam observa inclusiv persoanele care ieşeau din restaurantul hotelului şi se deplasau către sălile de conferinţă.” „Justiţia este oarbă” – spune un citat din latină. Fapt pe care îl speră a nu fi adevărat cei care nu au găsit acea nenorocită de A.G.A. pentru că – susţin ei cu argumente solide – nu a existat. „Ori justiţia este oarbă, ori suntem noi, şi de asta sunt sigur că nu este adevărat…” ne-a declarat unul dintre aceştia. „Sper să nu fie nimeni orb, nici măcar justiţia!...”
Spiridon VOINESCU

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea