Adio, domnule general Dobrescu!

# Unul dintre adevăraţii Fii ai Argeşului şi Muscelului a plecat dintre noi. Generalul de brigadă în retragere Ioan Dobrescu s-a stins din viaţă duminică. Împlinise 88 de ani, fiind sărbătorit de prieteni acum două luni, la un restaurant din Câmpulung. Colaborator activ al săptămânalului nostru, generalul Dobrescu ne trmisese, cu numai două zile înainte, materiale pentru publicarea în numerele viitoare.
Cu o zi înainte de deces, sâmbătă, a fost prezent la aniversarea a 80 de ani de la înfiinţarea Bazei de Instruire pentru Apărare CBRN, unde a ţinut şi un discurs. Pentru că s-a simţit rău, sâmbătă seară a fost transportat la Spitalul Municipal. A murit acasă, însă, duminică în jurul orei 9.00, când medicii chemaţi pentru a doua oară nu au putut decât să constate decesul. „Ţică” Dobrescu, aşa cum era cunoscut printre musceleni, era o emblemă a oraşului, fiind nelipsit la evenimentele cele mai importante.
Generalul Ioan A. Dobrescu provenea dintr-o familie numeroasă, fiind cel mai mare dintre cei 8 fraţi.  S-a născut în Bughea de Sus pe 23 martie 1923, şi a dedicat întreaga viaţă armatei, devenind veteran de război. Chiar şi după pensionare, acesta s-a implicat în problemele de orice fel ale judeţului şi ale Câmpulungului. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, avea 21 de ani şi a fost încorporat, în 1944, la Compania de Meteorologie, Regimentul 1, Aerotransmisiuni, Bucureşti. A ieşit cu bine dintr-un război în care nu ştia dacă va prinde ziua de mâine, moment în care s-a întors în Câmpulung Muscel.
A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri. Ca ofiţer a fost detaşat la Braşov, ca lector la Şcoala de Ofiţeri AA Braşov şi apoi la Centrul de Instrucţie al Artileriei A.A., formând multe promoţii de cadre militare superioare. Apoi a fost mutat la Bucureşti devenind locţiitorul Garnizoanei Capitalei, cu gradul de căpitan. Intrat în conflict cu regimul de atunci, a fost trecut în rezervă. Pe lângă viaţa militară, a dus şi o viaţă culturală şi socială la fel de bogată în realizări, îndeplinind mai multe funcţii de conducere, dar cu gândul tot la armată. S-a implicat în presa militară, în acţiunile Cultului Eroilor, publicând două cărţi cu eroii musceleni şi alte trei despre speologie şi geografie, în colaborare cu scriitorii Paul Everac şi Cici Constantin. A fost cunoscut ca o emblemă a speologiei muscelene şi chiar naţionale, descoperind mai multe peşteri şi înfiinţând Clubul Speologic „Piatra Craiului ”. Pentru intensa sa activitate în slujba patriei, a fost înaintat în grad până la general de brigadă, fiind o mândrie pentru familia sa şi a localităţii în care a trăit, fiind apreciat de toţi cei care l-au cunoscut. Odată cu dispariţia sa, a murit o emblemă a Câmpulungului. „Dumnezeu să îl odihnească în pace!”
Slujba de înmormântare a fost ţinută de un numeros sobor de preoţi la biserica Sfântul Ilie. Numeroase personalităţi, în special cadre militare, au ţinut să îi aducă un ultim omagiu celui care, o viaţă întreagă, a militat neobosit pentru valorile neamului. Primarul Câmpulungului, Călin Andrei, precum şi viceprimarul, Liviu Ţâroiu, au fost văzuţi alături de prietenii domnului general. De la biserică, pe o vreme care parcă deplângea plecarea domnului general dintre noi, cortegiul funerar a făcut un tur al centrului, până la Primărie, mergând apoi spre Cimitirul Flămânda. A fost condus pe ultimul drum de familie, prieteni, cunoscuţi şi vechi colegi. Generalul  Dobrescu a fost înmormântat la loc de cinste, lângă eroii musceleni, având parte de onoruri militare, în cinstea sa trăgându-se trei salve de artilerie. Au luat parte la funeralii reprezentanţi ai armatei, colonelul Gheorghe Puiu, colonelul Ilie precum şi numeroşi prieteni, oameni care l-au cunoscut de-a lungul anilor şi care l-au apreciat. În cinstea sa a cântat Corul Veteranilor „Mihai Viteazul” din Piteşti.
Ioan A. Dobrescu, nelipsit de la evenimentele veteranilor de război din toată ţara, era prezent în fruntea delegaţiei muscelene, anual, la Alba Iulia, cu ocazia zilei naţionale a României, transmiţând mesaje patriotice de la tribuna oficială. Fostul veteran de război, autor al cărţii „In memoriam, eroii şi veteranii Muscelului”, a redat în 520 de pagini, actele de patriotism a peste 600 de eroi, pentru care a primit Diploma de Onoare a M.A.N., dar şi titlul de „Fiu al Argeşului şi al Muscelului”, aşa cum va rămâne în memoria celor care l-au cunoscut.

***

Istoria unei mari sărbători!

Biserica, şcoala, asociaţiile cu caracter militar sărbătoresc, ca în fiecare an, ziua de 9 mai, care este o sărbătoare trilogie, deoarece aminteşte comemorativ şi glorios câştigarea Independenţei Naţionale în 1877, în faţa redutelor turceşti, sub regele Carol I eliberatorul, ziua de 9 mai 1945, când în Cehoslovacia au încetat tunurile, prin capitularea Germaniei Fasciste în faţa coaliţiei internaţionale şi tot în acestă zi este Ziua Europei, pentru constituirea Uniunii Europene, un act istoric care va aduce pacea în bătrânul continent. Să sperăm  pace pentru întreaga planetă, domnind armonia socială, pacea veşnică, armele de tot felul să ajungă la muzeu, ca o amintire tristă care să nu se mai întoarcă niciodată pe acest pământ. Iată de ce sărbătorim această trilogie de mare importanţă istorică, dar şi de glorie şi speranţă în pacea universală. Este o datorie patriotică de buni creştini, o misiune sacră să ne cinstim eroii, fii ai patriei, care şi-au jertfit tinereţea pe altarul patriei, nemaiputând majoritatea să devină soţi, părinţi, bunici şi acest amănunt să ne determine să-i cinstim cum se cuvine, cu monumente ori troiţe în memoria lor nemuritoare, care va dăinui asemeni zeilor Olimpului, veşnic, pe pământul sfânt al patriei noastre udat cu sângele lor tineresc, dar eroic, de eroismul veteranilor de război care au supravieţuit războiului ca eroi în viaţă, dar care din 1945 au tot plecat unul câte unul şi, azi, au rămas tot mai puţini.
În această zi să depunem prinosul nostru de simţire românească prin ofrandă de flori, coroane şi un muc de lumânare în memoria marilor eroi ai patriei, veteranilor de război şi Armatei Ţării, care ne garantează integritatea teritorială şi de Stat sub egida NATO şi ONU. Am recomandat comunelor zonei Muscel, prin adrese trimise, să sărbătorească nu festiv, ci ca cinstire patriotică aceste sărbători anuale care ne definesc ca buni români, aceste acţiuni fiind la fel de sărbătorite în toate statele civilizate. Am recomandat ca la monumente, cineva să spună, în cuvinte simple, despre importanţa sărbătorii, să se facă slujba de pomenire, depunere de coroane şi flori, iar elevii să prezinte scurte programe patriotice de cântece şi poezii, iar de Înălţare să se împartă ouă roşii şi covrigi ori cornuri, să simtă cu toţii că este sărbătoarea scumpă poporului român, ca tradiţie moştenită de la înaintaşi.
Glorie nemuritoare eroilor patriei, veteranilor de război şi armatei ţării la ceas de sărbătoare, care să fie în mulţi ani de acum înainte!
General (ret) Ioan Dobrescu.

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea