Amânarea intrării în Schengen şi abureala de-a regiunile

Marţi, 28 Iunie 2011 00:34

Spiridon Voinescu
Dorm cu televizorul deschis pentru că emisiunile de noapte de la Realitatea şi Antena 3 sunt mai tari decât vinul sau somniferele. Mai ales în ultimul timp, de când se discută despre regionalizarea ţării. Regionalizare care nu va deveni o realitate (mai mult o antenă…) în următorii ani. Câteodată, rar, mă trezesc la câte-un fix pentru ştiri. Pentru că, acolo, rar, aflu ce se mai întâmplă de fapt: intrarea ţării în spaţiul Schengen este pusă sub semnul întrebării, sărăcia din ţară a depăşit cele mai sumbre previziuni. La fel şi corupţia. Franţa şi Germania se opun aderării la Schengen a României. Imediat s-au exprimat în mod asemănător Olanda şi Finlanda. Reprezentanţii statelor menţionate au vorbit despre marea corupţie de la noi, despre nimicul făcut de stat pentru combaterea acesteia. Dar cine este Schengen acesta să nu ne vrea pe noi, urmaşi ai lui Decebal şi – mai ales, vorba Elenei Udrea – ai lui Traian? Acest amărât de Schengen include 25 de state în care peste 400 de milioane de oameni au libertatea sa circule, fără a avea nevoie de acte suplimentare. Dar să revenim la ale noastre, mai exact la circul nostru din ultimul timp. Prima aberaţie din ciclul Schengen am auzit-o acum câteva luni. Un comisar european a apucat să spună că, probabil, României i se va amâna intrarea în acest spaţiu liber. S-a mai vorbit despre sărăcie şi corupţie. Imediat a fost aruncată petarda cu desfiinţarea sectoarelor capitalei. Toate posturile de ştiri au vuit, timp de două săptămâni, exclusiv pe tema propusei desfiinţări. Nimic despre declaraţia omului, nimic despre motivaţia acestuia: corupţia! Apoi fumul petardei s-a risipit brusc, propunerea de desfiinţare a dispărut la fel de brusc cum apăruse. Locul liber a fost ocupat de divorţul lui Iri şi divagaţiile Zăvorancei. Acum, două state cu pondere covârşitoare în orice spun că ne amână o libertate europeană. Pentru corupţie! Imediat explodează noua petardă, cea cu transformarea administrativă. Nu se mai discută nimic despre eşecurile ţării, ale noastre ca popor. Nici nu este cazul, pentru că probabil merităm totul. Şi comentăm aprig declaraţiile lui Băsescu, eventual ale lui Boc. Băsescu este ros de dileme istorice pe care nu le stăpâneşte – se vede – deloc. Boc este şţi el ros de probleme economice…şi îmi doresc efectiv ca ei să dispară, precum în bancul recent apărut. Pentru cine încă nu l-a aflat: Boc mergea pe plajă, spre mare, în  şlapi. Pe la jumătatea plajei, dispare omul. De ce ? Răspuns: l-au ros şlapii…