Probleme și soluții! Turismul argeșean - un mare semn de întrebare

Luni, 24 Iunie 2019 19:39

# Primarul de la Arefu: „S-au făcut Transfăgărășanul și Barajul Vidraru în 5 ani, noi lucrăm la proiect la Molivișu de 9 ani” # Omul de afaceri Gheorghe Badea: „E jenant să mergi la Vidraru cu o delegaţie de străini şi să vezi atâta mizerie!” # Dan Manu: „În 2018, accesul la Cetatea Poenari s-a făcut în grupuri însoţite de jandarmi. Acum și jandarmii au spus că nu mai au curajul să urce!” Săptămâna trecută, în sala de ședințe a Consiliului Județean Argeș, a avut loc o dezbatere foarte interesantă privind situația turismului din Argeș.

După mulți ani în care a fost asfixiat de indiferență, factorii decizionali și-au dat întâlnire și au pus punctul pe „i” pe această temă, atât de importantă pentru județul nostru.  A curs cu nemulțumiri.
„Turismul argesean - prezent și perspective” a fost o întâlnire, organizată de CJ Argeș și de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, care a reunit reprezentanții administrației publice și locale, respectiv primari din zona de nord a județului Argeș și directori ai instituțiilor publice argeșene, reprezentanți ai agențiilor de turism și din industria ospitalieră din Argeș, precum și reprezentanții Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. O întâlnire, cam târziu făcută, după cum au recunoscut majoritatea participanților la dezbatere, dar absolut necesară. Rând pe rând, s-au pus în discuție cele mai importante obiective turistice ale județului, o mare parte dintre ele stând sub semnul incertitudinii. Incertitudine cauzată de problema urșilor, a drumurilor pline de gropi din județ sau a legislației în vigoare, care mai mult încurcă, decât ajută. În cele ce urmează, vă precizăm sinteza celor mai importante momente ale acestei întâlniri, care se anunță a fi una periodică, urmând a se organiza o dată pe trimestru. George Caval, președintele CCIA Argeș, a anunțat că următoarea dezbatere urmează a fi organizată la mijlocul lunii septembrie.

Turismul argeșean, sub umbra ursului

De departe, unul dintre cele mai dezbătute subiecte  a fost cel al urșilor din județ. Autoritățile sunt depășite de situație, iar ursul se pare că pune stăpânire, ușor dar sigur, pe o parte din obiectivele turistice ale județului, făcând ca accesul la ele să fie restricționat turiștilor. În Argeș ar trebui să fie 280 de urși, în schimb, conform datelor oficiale, trăiesc peste 1.100. Urșii s-au înmulțit semnificativ după ce, în urmă cu câțiva ani, a fost interzisă vânătoarea acestora. Mai mult, și problemele provocate de urși s-au înmulțit considerabil.
Dan Manu, președintele CJ Argeș: „Problemele cu urșii nu țin de noi, țin de legislație. Este impardonabil ce se întâmplă în România. Avem un  efectiv de peste trei ori mai mare. Urșii afectează grav nu numai siguranța cetățeanului, cât și a animalelor domestice… Evident că ONG-urile care sunt în viața noastră, fie ele interne sau internaționale, unele dintre ele consideră mai importantă protejarea animalului decât siguranța cetățenilor. (…) Eu cred că a venit un moment în care să fim fermi și să facem ceea ce trebuie”.
Gheorghe Stoican, primarul de la Arefu: „Dacă vreți, vă pun un filmuleț cu ursul care a intrat în pensiune peste turiști. Nu se poate! Să îi ia ONG-urile, parlamentarii care au votat aceste legi. Și eu sunt  iubitor de animale, dar nu se mai poate! Omul este mai presus ca aceste animale! Nu mai putem face față agresiunii acestora”.
Omul de afaceri Gheorghe Badea: „Referitor la urși, noi ne-am oferit să îi dăm gratis și elvețienilor, austriecilor, nemților, franțuzilor. Ne-au refuzat! Ei au grijă de om, dar noi avem grijă de animal. Nu de copiii noștri. Eu vă invit să facem o drumeție. Se mai poate face așa ceva în România?”.
Mihai Dumitrică, reprezentant Hotelul „Argeșul”: „E un exces de populație a acestei specii protejate. Nu cred că este o soluție împușcarea lor pentru că ei se vor înmulți oricum. Nu veți avea atâtea gloanțe și atâtea puști ca să omorâm câți urși ar putea să se înmulțească. Soluția este ca la câinii vagabonzi, maidanezii. (…) Soluția va fi schimbarea legii, care să permită măcar sterilizarea. Și maidanezii erau foarte mulți . Soluția este reducerea lor treptată, de-a lungul anilor”.

Proiectul „Molivișu” - în așteptarea emiterii unei Hotărâri de Guvern în  această toamnă

Situația proiectului „Molivișu” ține, în acest moment, strict de legislația românească.  Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Molivișu, prin președintele Gabriel Dică, a demarat procedura de scoatere definitivă din circuit forestier a 3,4 hectare de teren, urmând ca documentația să fie avizată de mai multe ministere. După acest aviz, scoaterea definitivă din circuit forestier a suprafețelor necesare implementării proiectului  se va putea face printr-o Hotărâre de Guvern, iar abia apoi se va putea trece la procedura de licitație publică privind execuția lucrărilor.
Cătălin Șovar, șef serviciu CJ Argeș: „La Molivișu, problemele pe care le-am preluat de la vechea conducere a proiectului,  noi zicem că le-am rezolvat.  (…) Am demarat procedura de scoatere definitivă din fond forestier a 3,4 ha… Această documentație va trebuie să primească avizul și al Ministerului Turismului, Mediului, Dezvoltării Regionale, al Justiției. Sunt o serie de avize care trebuiesc obținute între timp. Suprafața de teren de 3,4 ha necesită emiterea unei Hotărâri de Guvern în acest sens. După care, dacă Hotărârea va fi emisă de Guvernul României, vom putea să lansăm proiectare și execuție pentru pârtia de schi de la Molivișu”.
Dan Manu: „În acest moment, materialul propus pentru Hotărârea de Guvern este în dezbaterea ministerelor. (…) Sperăm că în toamna acestui an, până la sfârșitul lui octombrie, să fie îndeplinite condițiile pentru HG”.
Gheorghe Stoican, primar Arefu: „Ceva trebuie făcut! Cu ce ne lăudăm noi pe Valea Argeșului, să fim serioși, sunt rămase de pe timpul lui Ceaușescu. S-au făcut Transfăgărășanul și Barajul Vidraru în 5 ani, noi lucrăm la un proiect la Molivișu de 9 ani”.

Cetatea Poenari ar putea fi închisă până la începutul anului 2021

Accesul către Cetatea Poenari este restricționat din 27 martie 2019 din cauza urşilor care le pot pune oricând viaţa în pericol vizitatorilor. Și ar putea să rămână așa până în anul 2021 dacă în această vară va începe proiectul de „Conservare și consolidare a Cetății Poenari”, cu o durată de prestare a lucrărilor de 19 luni. Până și în realizarea acestui proiect au apărut numeroase probleme, după ce câștigătorul licitației nu a îndeplinit procedurile conform legii, iar CJ Argeș a fost nevoit să rezilieze contractul și să reia totul de la capăt. Ce-a de-a două tentativă în ceea ce privește desemnarea unui câștigător ar urma să se desfășoare la jumătatea lunii iulie.De asemenea, administrația județeană mai are un proiect privind realizarea unei noi căi de acces către Cetate. „Suntem într-un stadiu avansat. Sperăm ca în toamna acestui an să înceapă organizarea  de șantier. Transportul va fi pe cablu. Eu mi-aș fi dorit să fie pe șină, dar muntele nu permite această posibilitate”, precizează Dan Manu.
În privința închiderii cetății din cauza urșilor și negăsirea unor soluții de moment, și-au  arătat nemulțumirea mai mulți agenți de turism din zona Transfăgărășan. Întrebat de aceștia de ce nu se apelează la jandarmi, ca în 2018, Dan Manu a precizat: „Anul trecut, de două ori pe zi, au fost grupuri însoțite de jandarmi. Acum și jandarmii au spus că nu mai au curajul!”.
De asemenea, acesta mai susține că montarea unui gard electric de-a lungul scărilor către Cetatea Poenari nu e o soluție, deși agenții de turism îl contrazic.

Despre închiderea Transfăgărășanului până la 1 iulie, conducerea CJ Argeș dă vina pe omologii lor de la Sibiu

Majoritatea participanților la dezbatere și-au arătat nemulțumirea pentru deschiderea Transfăgărășanului de la 1 iulie. O parte dintre participanți considerau că acest lucru ar fi putut fi realizat cu cel puțin o lună mai devreme. Deși președintele CJ Argeș a încercat să arunce responsabilitatea în „cârca” colegilor săi de la Sibiu, primarii argeșeni l-au contrazis și au precizat că probleme privind deszăpezirea există și pe partea Argeșului.
„Paradoxal, și în acest moment Transfăgărășanul este închis. Este închis nu pentru că în zona de competență a județului Argeș sunt anumite situații, ci există zăpadă pe versantul nordic, pe zona de competență a județului Sibiu. Am vorbit cu doamna Cîmpean, omologul meu de la Sibiu, și toate garanțiile sunt că de la 1 iulie se va deschide”, a precizat Dan Manu, spre nemulțumirea celor prezenți în sală.

Primarul de la Dâmbovicioara: „Turismul este blocat cam 70% de DN73”

La dezbatere au fost prezenți și primarii localităților din nordul județului, respectiv din Dâmbovicioara, Rucăr, Lerești, Nucșoara, Arefu și Corbeni. Aceștia au prezentat situația turismului la nivel local și au venit cu propuneri și doleanțe pentru dezvoltarea acestui sector. De asemenea, aceștia și-au arătat nemulțumirea pentru drumurile proaste.
Dumitru Secăreanu, primarul de la Dâmbovicioara a atras atenția Consiliului Județean asupra faptului că peșterile de pe culoarul Rucăr-Bran nu sunt fructificate la potențialul lor maxim: „În Dâmbovicioara și inclusiv în Rucăr, cumulat, cred că sunt în  jur de 37 de peșteri. Acestor peșteri nu s-a dat un suflu pentru a le fructifica în profunzime.. Am depus anul trecut 5 proiecte la București, a fost acceptat doar unul”, a precizat primarul Secăreanu.
Acesta împreună cu edilul de la Rucăr, Ionel Dulamă, au atras atenția asupra drumurilor precare din localitățile administrate. „Cum bine știți, drumurile lasă de dorit. DN73 a blocat turismul cam 70%... S-au făcut eforturi foarte mari la Pitești – Câmpulung, dar de la Câmpulung în sus lasă de dorit”, a mai precizat primarul Secăreanu.
De asemenea, o propunere interesantă a avut și Ion Sănduloiu, directorul Salvamont Argeș, care a cerut ajutorul autorităților locale și județene pentru înființarea unor trasee de cicloturism și realizarea unor hărți în acest sens.

Gheorghe Badea: „Nu mi-am imaginat vreodată ca  în țara mea să nu mai pot merge 100 de metri în munte din cauza urșilor”

Nemulțumiri au fost și din partea omului de afaceri Gheorghe Badea: „Spre rușinea noastră, nu vreau să acuz cu nimic conducerea actuală a Consiliului Județean, dar în 30 de ani nu s-a făcut niciun obiectiv deosebit care să ne scoată în față. Fapt pentru care, statistic, turismul la noi este un mare semn de întrebare”.
Acesta a mai precizat: „Spuneați că suntem cu mâinele legate și de urși și de proceduri! Nu mi-am imaginat să trăiesc vreodată în țara mea să nu mai pot merge 100 de metri în munte. Turismul nu înseamnă numai Cetatea Poenari, numai Transfăgărășanul pe șosea, însemană turism montan. Veți mai putea merge dvs? Veți mai trimite copiii acolo? Nu e posibil așa ceva. Nu e acțiune a românului, e acțiunea ONG-urile trimise cu sarcini deosebite, și trădătorii din țară sunt alături de ei”.
Gheorghe Badea, care are investiţii importante în domeniul turismului, a mai subliniat următoarele: „Suntem singurul judeţ unde nu avem o pârtie de săniuță, nu de schi, şi spunem că avem cei mai înalţi şi mai mulți munţi! (...) La «Omul de Fier» nu se poate ajunge fiindcă s-a făcut tam-tam pentru un accident care se putea petrece şi în scara blocului! De asemenea, vin mii de turişti la Vidraru şi nu au toalete ecologice! (...) Lacul e în mâna lui Hidro (n. red Hidroelectrica). Cum e posibil să îi permiți lui Hidro, care învârte atâția bani și are atâtea căpușăreli,  să nu curețe luciul lacului. E jenant să mergi la Vidraru cu o delegaţie de străini şi să vezi atâta mizerie! Nu se poate așa ceva! Hidroelectrica nu e în stare să dea cu vopsea pe borduri, să dea un aer de prospeţime acolo? Trebuie să ne trezim! Avem un potenţial extraordinar şi trebuie să ne autogospodărim!”.
Concluziie acestei dezbateri, vă lăsăm pe dvs să le analizați... Cert este că turismul argeșean continuă să fie sub un mare semn de întrebare.
Conform Direcției Județene de Statistică, în anul  2018, în județul nostru au fost înregistrați 247.703 turiști, existând un număr de 286 de facilități  de cazare și un număr de 9.068 de locuri de cazare.
Material realizat de Alex Vlaicu