3 mai - Ziua Mondială a Libertății Presei

La 3 mai ziariștii profesioniști sau diletanții activi aniversează Ziua Mondială a Libertății Presei, sărbătoare instituită de Adunarea Generală ONU în anul 1993.
O retrospectivă a presei ne oferă cele mai vechi ziare din lume ca fiind în China, la Peching, ziarul King-Pao, Gazeta Pachingului iar în Europa, la Anvers, pe la 1542, văduva tipografului Cristoffel care tipărea niște cărțulii de câte 4 pagini, cu litere gotice și totdeauna cu ilustrație în text. În România, cele dintâi încercări în acest sens au fost făcute în Moldova, prin anul 1788, odată cu instalarea la Iași a celebrului Potemchin, Prinț al Tauridei, favoritul împărătesei Ecaterina a 2-a. (G. Caliga)
Cea dintâi revistă românească apare la Buda: Biblioteca Românească, întocmită de Zaharia Karkaleki, în 12 broșuri reprezentând cele 12 luni ale anului iar la Lipsca, cel dintâi ziar românesc, Fama Lipscăi, scos de I.M.C. Rosetti, la îndemnul argeșeanului Dinicu Golescu, susținător al culturii, în acele timpuri. Pe firul istoriei regăsim, cu același suport de susținere (în persoana lui Golescu), pe Eliade Rădulescu cu al său Curierul românesc în data de 8 aprilie 1829 și câteva săptămâni mai în urmă, Gh. Assaky cu Albina românescă. (G. Caliga)
Ca ziariste remarcăm pe M. S. Regina Maria, în martie 1926, ca Prezidentă de onoare a Sindicatului Ziariștilor din București.
Amintim, de asemenea, pe :
- Bacalbașa Laurenția (născută în anul 1882), redactor la cotidianul Inainte și colaboratoare la Albina, Arhiva, Cuvântul Artei, Evenimentul, Liberalul, Opinia, Epoca, Adevărul, Dimineața și Universul. A fost soția ziaristului Ion Bacalbașa.*
- Flechtenmacher Maria care a scos, în 1878, revista Femeia Română.*
- Kernbach Cornelia (Cornelia din Moldova), doctor în medicină, poetă și publicistă (născută la Botoșani, în 1867). A scris la Românul, Viața Românească etc*
- Marcu-Ana Holda (născută în anul 1877) a scris la Moftul Român, Semănătorul, Adevărul .*
- Popescu, Aurelia T. (născută la Poiana Lacului, Argeş, 26 iunie 1935). Ziaristă, profesoară gradul I, limba şi literatura română, manager. Căsătorită cu profesorul ziarist Ion I.P. Liceul de Fete/ Colegiul Zinca Golescu, Piteşti, Argeş (1953), Facultatea de Filosofie-Ziaristică, Universitatea Constantin I. Parhon, Bucureşti (1958). Activitate didactică: licee şi gimnazii din Piteşti (1958 - 1962; 1966 -1993), director, Şcoala Nr. 14, Piteşti (1984 - 1991). Corespondent de presă pentru Argeş, Muscel, Olt, Vâlcea, cotidianul Scânteia tineretului, Bucureşti (1962 -1966). *
- Racoviceanu Ecaterina Fulmen (născută la Pitești în noiembrie 1881). Absolventă a Facultății de Litere, Universitatea din București a debutat în presă din 1905 la ziarele Adevărul și Dimineața. *
- Skwarctynschi, Ileana G. (Recea, Argeş, 29 noiembrie 1927). Şcoala Medie Mixtă, Costeşti, Argeş (1950), cursuri de perfecţionare în domeniu, Bucureşti (1954). Activitate specializată la Piteşti: cotidianul Secera şi ciocanul (1953 – 1963); redactor şef, Textilistul (1963 – 1968). Membră, Uniunea Ziariştilor din România, Filiala Argeş (1955). *
(*Extras din: Almanahul. Dicționar al presei din România de pretutindeni, de G.C. București, 1926. și Enciclopedia Argeșului și Muscelului I-IV, coord. Petre Popa, Pitești.)
Am redat îndeosebi contribuția unor ziariste românce, argeșence poate mai puțin cunoscute de noi toți dar cu aport important pentru istoria presei. Rolul femeii, prezența sa publică era odinioară doar incidentală. Astăzi când vorbim despre ea o vedem omniprezentă și vorbind de femeia din România nu vorbim despre o recluziune similară altor culturi, vorbim de condiția ei liberă, de libertatea ei de exprimare, libertate strâns legată de dreptul la informație. Libertatea de exprimare mai e cunoscută, de altfel, și sub denumirea de libertatea cuvântului și libertatea presei, fiind unele din aspectele sale definitorii.
Dana STANA

 

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea