Povestiri despre amanți de regine și experimente masonice, la Cafeneaua liberală

Marţi, 13 Decembrie 2011 00:47

Tineretul Liberal din Pitești a organizat, săptămâna trecută, cea de-a doua ediție a întâlnirilor desfășurate sub egida Cafeneaua liberală. Subiectul a fost, de această dată, monarhia, abordată comparativ cu republica de astăzi. Cel care a susținut prezentarea a fost profesorul de istorie Robert Zidaru, el însuși membru al PNL și fost lider al TNL Ștefănești. Acesta a discutat atât despre istoria regalității în România, cât și despre circumstanțele schimbării regimului monarhic și despre realitățile de astăzi.

Unirea Principatelor, experiment masonic

Robert Zidaru le- a povestit mai tinerilor săi colegi cum a apărut ideea monarhiei în România, spunând că aceasta a fost determinată mai întâi de un experiment masonic, care voia să arate că o țară din zona de influență a Imperiului Otoman putea să se civilizeze. Așa a apărut Alexandru Ioan Cuza, el însuși mason, care trebuia să unifice Moldova și Țara Românească, după care să lase locul unui principe străin. Acest lucru s-a întâmplat, iar, spre norocul nostru, așa cum spune profesorul liberal, primul rege al românilor a fost Carol de Hohenzollern, militar de carieră, care a avut cea mai lungă și una dintre cele mai reușite domnii din istorie. Această domnie a început chiar lângă Pitești, cu semnarea unui act de grațiere a unui prelat care complotase împotriva venirii noului domnitor al țării. „Carol a avut o calitate deosebită ca om, la fel şi Ferdinand”, spunea Robert Zidaru, care a povestit că și urmașul lui Carol I, Ferdinand, a fost un rege deosebit.

De la amanții reginei Maria la amanta regelui Carol al II-lea

Prezentarea profesorului Zidaru nu a ocolit și aspectele picante din viața regilor României. Astfel, despre Ferdinand se știa că obișnuia să bea cu ofițerii și chiar îi plăceau țigăncile tinere, în vreme ce soția sa, regina Maria, era o femeie de viață, care avea mai mulți amanți. Cel mai important era Barbu Știrbei, unul dintre conducătorii liberali ai vremii. Cele mai multe picanterii erau însă legate de cel de-al treilea rege al României, Carol al II-lea. Viața acestuia a fost o întreagă telenovelă, legată însă în permanență de amanta sa, Elena Lupescu. Aceasta era cea care îi dicta mai toate măsurile, ea fiind, printre altele, și motivul conflictului cu legionarii, care a dus la crimele din perioada de dinaintea celui de-al doilea război mondial.

Doi regi buni și doi mai puțin buni

Concluzia poveștii regalității în România a fost exprimată de către Robert Zidaru printr-o coincidență. Astfel, regii români care nu s-au născut pe teritoriul țării, Carol I și Ferdinand, au fost regi foarte buni, de numele cărora se leagă reușite precum independența de stat și Marea Unire. Ceilalți doi, ambii născuți și crescuți în România, Carol al II-lea și Mihai, unul din cauza caracterului său, altul mai degrabă din pricina circumstanțelor nefavorabile, au avut domnii mai puțin reușite, care s-au soldat cu pierderi teritoriale și, într-un final, cu încheierea perioadei monarhice în România. Adrian Vasiliu