Tipăritură din 1826 expusă la Muzeul Județean Argeș: „PSALTIREA ÎMPĂRATULUI ŞI PROOROCULUI DAVID”

Luni, 10 Octombrie 2022 20:58

Muzeul Județean Argeș prezintă publicului, în luna octombrie, în cadrul microexpoziției „Exponatul lunii”, PSALTIREA ÎMPĂRATULUI ŞI PROOROCULUI DAVID, exemplar restaurat în cadrul laboratorului de restaurare al Muzeului Județean Argeș în cursul anului 2018.

Psaltirea a fost tipărită la Sibiu, în anul 1826, în tipografia lui Ioan Bart, având 115 pagini, fiind a doua ediție a traducerii efectuate de episcopul Gherasim Adamovici.

Prima ediție a fost tipărită în tipografia Petru Bart din Sibiu, în anul 1791. Ambele ediții au fost destinate clerului român din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, cartea având o circulație mică în spațiul extracarpatic. Cartea nu constituie în sine un obiect de lux, podoabele textului reducându-se la viniete și inițiale, la care se adaugă chenarul tipografic al paginii de titlu.

În compoziția vinietelor, realizate prin tehnica litografică, apar, alături de obișnuitele simboluri tipografice, și imagini. La exemplarul de față, pielea, păstrată doar pe scoarța anterioară, are imprimat în sec un chenar și un medalion central.

Învelitoarea este din piele de vițel de culoare neagră. Suprafața pielii este simplă, fără ornamente, remarcându-se prezența unui chenar marginal decorat cu elemente vegetale. În centru se disting urme imprimate reprezentând, probabil, un medalion. În dreptul tranșei frontale se remarcă  prezența celor două  închizători metalice fixe.

Cotorul este confecționat din aceeași piele ca și învelitoarea. Este împărțit în patru registre, delimitate de trei linii decorative. În centrul fiecărui registru se află câte un fleuron, obținut prin imprimare oarbă, la cald, excepție făcând registrul 2 în care se distinge o însemnare chirilică prin imprimare.

Hârtia este realizată din fibre textile vegetale, fiind slab încleiată cu gelatină. Grosimea filelor este 0,07 mm. Mărimea colii a putut fi calculată aproximativ, luându-se ca reper filigranul (unul singur, așezat în centrul sitei) și poziția liniilor de apă (a călușurilor) șapte la număr. Vorbim în acest caz despre o calitate de hârtie inferioară, slab încleiată și nesatinată, frecventă în comerțul dinspre morile de hârtie occidentale către răsăritul Europei.

Tiparul este negru și roșu, cu alfabet chirilic, având 35 de rânduri pe pagină. Caietele au câte 4 file, iar paginile sunt numerotate cu cifre româno-chirilice.

Textul este scris pe două coloane. Filigranul, dispus în zonele de pliere a filelor, prezintă, uneori, modele diferite.

Pagina de titlu este încadrată într-un chenar de compoziție tipografică. Însemnările de pe fila de titlu verso au fost făcute cu cerneală tipografică.

Volumul are mai multe însemnări manuscrise cu alfabet româno-chirilic.

În cuprinsul textului sunt incluse letrine și viniete realizate cu cerneală neagră de carbon.

Legătura este confecționată din piele pe scoarțe de lemn. Cotorul este neted, cu marcarea zonelor nervurilor la cald, decor floral şi prezintă titlul Psaltire cu caractere chirilice. Prezintă urme de încuietori. Tranșe drepte. Ornamentația învelitorii anterioare, realizată prin presare, este ștearsă (chenar şi medalion central).

Cerneala tipografică. În acest caz vorbim de cerneala tipografică neagră, pe bază de carbon. Pentru prepararea cernelii se utiliza ulei de in amestecat cu două tipuri de coloranți: pentru negru, se folosea negru de fum, iar pentru roșu (numit chinovar) se amesteca în ulei sulfură de mercur, numită cinabru. Compoziția era fiartă în vase speciale (cazane, ceaune), la foc mic, timp îndelungat, pe „pirostrii” sau pe sobă, amestecându-se continuu. În timpul răcirii, compoziția trebuia „bătută” energic pentru a atinge un anumit grad de vâscozitate.

Microexpoziția, va fi deschisă în perioada 1-31 octombrie și va putea fi vizitată de luni până duminică, între orele 9.00-19.00, la sediul Muzeului Județean Argeș, intrarea din Bulevardul Eroilor.