Execelenţa în Cultură, mai mult decât un simplu festivism?

Marţi, 20 Martie 2012 00:50

La jumătatea săptămânii trecute, Direcţia Judeţeană pentru Cul¬tură şi Patrimoniu Naţional Ar¬geş a organizat, în Sala Amfiteatru a Muzeului Judeţean, cea de-a șasea ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă în Cultură.
În cuvântul său de deschidere, directorul Cristian Cocea observa, cu acurateţea-i binecunoscută, declinul valoric al societăţii contemporane, măcinată de o criză identitară, dublată de un atac fără precedent venit din partea consumatorismului şi a mercantilismului.
„Se creează literatură de best-seller, în care exced pornografia şi reţetele facile de suces şi din care sunt excluse autenticitatea şi problemele existenţiale specific umane, cum ar fi suferinţa, moartea, devenirea.
Se promovează maneaua şi uităm să mai ascultăm Bach.  Se fac filme 3D, dar uităm de Tarkovsky şi Antonioni. Teatrul alunecă în divertisment, iar în locul lui Cehov se preferă spectacolul de stand-up comedy”.
După această observaţie, trebuie să recunoaştem, destul de sumbră, vicepreşedinta Consiliului Judeţean Argeş, doamna Simona Bucura Oprescu şi-a exprimat convingerea că „drumul spre viitor trebuie să fie pavat cu educaţie şi cultură”.

Cultură şi elitism sau complexul provincialismului

Desigur, destinul culturii necesită o analiză mult mai complexă şi mai nuanţată, care nu face obiectul acestui material.
Ne oprim însă la a face o scurtă observaţie privind situaţia fenomenului cultural în oraşul nostru.  Nu împărtăşim opinia defetistă a celor care neagă existenţa oricărei activităţi culturale, după cum nici nu îmbrăţişăm exuberanţa unora care spun că în Piteşti fenomenul cultural ar reprezenta un reper demn de urmat.
Un singur cinematograf, care nu reuşeşte să adune în sală mai mult de o sută de spectatori într-o săptămână, un teatru care oferă maxim trei-patru premiere pe an, o filarmonică ce aşteaptă în continuare vremea când va beneficia de condiţiile decente necesare desfăşurării activităţii.
Filiala argeşeană a Uniunii Scriitorilor organizează periodic câte un eveniment editorial sau câte un simpozion, Uniunea Artiştilor Plastici îşi vernizează şi ea expoziţiile cu regularitate.
Cu toate astea, fenomenul cultural dă sentimentul că persistă într-o anume izolare, preferând să îşi ducă mai departe o existenţă neangajată în raport cu frământătile, interogaţiile şi aşteptările societăţii.

Intelectualii, între Turnul de fildeş şi Turnul din Babel

Absenţa intelectualilor din spaţiul civic e o problemă ce caracterizează nu doar cultura română contemporană, ci şi pe cea europeană.
Rolul educativ al mass-mediei nu mai reprezintă de mult o prioritate; nici măcar o preocupare, în contextul în care inflaţia mijloacelor de informare (deformare/dezinformare) compensează lipsa de conţinut cu interesele publicitare de toate speţele.
Personal, am convingerea că manifestarea imprevizibilă a acestei crize, cu toate multiplele sale aspecte – socială, politică, economică – va reuşi să ofere soluţiile unei noi aşezări a destinului uman, o aşezare faţă de care suntem încă departe de a intui.
Un lucru rămâne însă dincolo de orice îndoială, în această lume sfâşiată de îndoieleli: fără educaţie şi cultură, supravieţuirea speciei umane nu îşi poate construi nici un orizont.  Cum anume vor fi conceptualizate cele două noţiuni, asta rămâne de văzut.

Iată și premianții:
# Premiul pentru literatură
D-lui Nicolae Oprea, critic şi istoric literar, preşedinte al Filialei Piteşti a U.S.R., prof. univ. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii Piteşti, pentru cele două volume de critică şi istorie literară, publicate în anul 2011, lucrări de importanţă deosebită pentru eseistica de astăzi: „Poetul trivalent”, Editura Tracus Arte, Bucureşti – o monografie originală şi cvasi-exhaustivă Alexandru Macedonski şi „Arte poetice româneşti”, Editura Tiparg, Piteşti, un prim volum dintr-o antologie a crezurilor artistice poetice româneşti, de la origini până în prezent, amplu comentate.
# Premiul pentru artă plastică
D-lui Mircea Bârloiu, pictor şi grafician, pentru inedita expoziţie de pictură „Orient – Occident”, prezentă pe simezele Galeriei de Artă „Metopa” Piteşti, în iunie 2011, precum şi pentru expoziţia de grup „Drumul spre lumină” – Galeria de Artă „Metopa” Piteşti, august 2011.
# Premiul pentru muzică
D-lui Ion Liviu Iana, interpret vocal, coordonatorul Grupului vocal-folcloric bărbătesc „Doruri Muscelene” din Mihăeşti, jud. Argeş, pentru rodnica sa activitate în domeniul valorificării folclorului argeşean, concretizată prin apariţia, în anul 2011, a C.D.-ului „Mândro, dorurile mele”.
# Premiul pentru teatru
D-nei Luminiţa Borta, actriţă, pentru bogata şi diversa activitate artistică realizată în anul 2011, în care se înscriu: obţinerea Premiului pentru interpretarea unui rol feminin la Festivalul Internaţional de Teatru de la Vraţa (Bulgaria), în mai 2011; distribuirea sa în opt producţii ale Teatrului „Al. Davila”, în care a deţinut roluri de mare întindere; montarea, ca regizor, a piesei „Dincolo de cer” de Marin Ioniţă; alte participări la evenimente cultural-artistice de prestigiu din Piteşti.
# Premiul pentru cercetare ştiinţifică în domeniul istoriei
D-lui Spiridon Cristocea, conf. univ. dr., director general al Muzeului Judeţean Argeş, pentru volumul „Din trecutul marii boierimi muntene. Marele vornic Stroe Leurdeanu”, Editura Istros, Brăila, 2011 – ce constituie o monografie complexă, temeinic documentată, bazată pe material de arhivă în mare parte inedit, despre una din cele mai fascinante şi controversate personalităţi ale boierimii muntene din veacul al XVII-lea.
# Premiul pentru management cultural
D-lui Jean Dumitraşcu, manager al Filarmonicii Piteşti, pentru calitatea, diversitatea şi coerenţa programelor şi proiectelor cultural-artistice realizate în anul 2011 sub egida celei mai tinere instituţii muzicale profesioniste din Argeş.
Diploma de merit pentru conservare şi restaurare a patrimoniului cultural: d-lui Sorin Pîrvulescu, restaurator opere de artă şi monumente istorice, pentru coordonarea şantierului de restaurare şi consolidare a ansamblului arhitectural „Curţile Mareş Băjescu”, în perioada 2008 – 2011.
Remus Ştefan