Pitești. Pagini de istorie culturală - 635 de ani de la prima atestare documentară

Marţi, 09 Mai 2023 07:57

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș a organizat expoziția  „Pitești. Pagini de istorie culturală - 635 de ani de la prima atestare documentară”, cu documente din colecțiile bibliotecii, dedicată Sărbătorii Zilelor Municipiului Pitești. Expoziția poate fi vizitată de către public în perioada  3-20 mai 2023,  în holul principal al instituției.

În data de 20 mai 2023 se împlinesc 635 de ani de la prima atestare documentară a orașului Pitești. În lucrarea „Istoria Municipiului Pitești”  (București, Editura Academiei, 1988), cei trei autori Petre Popa, Paul Dicu, Silvestru D.Voinescu afirmă că: „este atestată documentar, printr-un act oficial, localitatea noastră medievală, la această dată, Mircea cel Bătrân/ Mircea cel Mare, domnul Țării Românești (1386-1418), dăruind Mănăstirii Cozia (Vâlcea), printre alte proprietăți și o moară în hotarul Piteștilor”.

În 16 august 1481, Basarab cel Tânăr, domnul Țării Românești (1477-1482), emitea un hrisov datat la Pitești, ceea ce presupunea folosirea localității, ocazional, ca reședință voievodală, iar la 1 aprilie 1510, Vlad cel Tânăr, domnul Țării Românești (1510-1512), emitea un hrisov special, în care apare, pentru prima dată, denumirea „orașul Pitești”. În perioada 1512-1521, în timpul domniei lui Neagoe Basarab, voievodul Țării Românești conferea orașului Pitești, calitatea de „reședință oficială”, dintre cele 19 hrisoave emise aici, cele mai importante datând din: 22 noiembrie 1517, scris în noile curți din Pitești; 18 ianuarie 1518, elaborat în minunatul foișor al Piteștilor; 6 mai 1519, dat în scaunul Pitești; 11 iulie 1519, semnat în Cetatea Pitești. În anul 1542 orașul Pitești ocupa onorabilul loc șase în negoțul localităților Țării Românești. Funcția de reședință domnească, chiar și vremelnică, vorbește despre înflorirea orașului, dată de activitatea economică susținută a locuitorilor.

Alexandru Ioan Cuza, în vizită la Pitești, a stabilit o serie de măsuri pentru dezvoltarea urbanistică a orașului

La Pitești și în zona înconjurătoare s-au desfășurat importante episoade ale marilor evenimente, care au trasat drumul făuririi statului modern român, unitar și independent. Revoluțiile din 1821 și 1848, Unirea Principatelor Române la 1859, Războiul pentru cucerirea Independenței României din 1877-1878, au găsit în rîndul piteștenilor suport trainic și însuflețire. Orașul Pitești a jucat un rol de mare importanță și în planul strategic al revoluției lui Tudor Vladimirescu, mulți dintre locuitori fiind înrolați în oastea revoluționară. La Golești, conducătorul revoluției, în retragerea de la București, și-a organizat tabăra militară. Aici avea să-și trăiască ultimele zile ale vieții. Domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, în vizită la Pitești, a stabilit o serie de măsuri pentru dezvoltarea urbanistică a orașului, printre ele fiind și construirea unui local reprezentativ pentru primărie. În 1876 a luat ființă la Pitești Regimentul 4 Argeș, care a câștigat glorie în luptele de la Rahova și Vidin. După cucerirea Independenței de Stat pe cîmpul de luptă, principele Carol I a trecut în revistă în orașul Pitești oștile reîntoarse în țară cu laurii victoriei.

Expoziția de documente dedicată Zilelor Municipiului Pitești cuprinde dicționare, albume,  ghiduri, monografii, antologii, lucrări reprezentative pentru comunitatea argeșeană, scrise de personalități locale, despre istoria, geografia și cultura județului Argeș, despre principalele instituții de cultură și învățământ din Pitești, cărți relevante despre activitatea politică, despre generali piteșteni și argeșeni, experimentul Pitești, cetățeni de onoare ai județului, eroi și veterani de război, scriitori argeșeni și presa de-a lungul vremii în județul Argeș.

Lucrări ilustrative despre istoria județului sunt: Teodor Mavrodin, „Istoria judeţului Argeş” (Piteşti,  Cultura, 1980);  Petre Popa, Paul Dicu,  Silvestru D. Voinescu, „Piteşti- pagini de istorie” (Piteşti, Tipografia Argeş, 1986);  col. (r) dr. Cornel Carp, lt. col. dr. Petrişor Florea, Vasilica Manea, dr. Cornel Ţucă (coordonatori), “Istoricul Regimentului 4 Dorobanţi Argeş:1877-1946” (Piteşti, Pământul, 2008); Petre Popa, Paul Dicu,  Silvestru D. Voinescu, „Pitești: Tradiție și contemporaneitate: Eseuri istorice“ (Geamăna, Tiparg, 2008); Spiridon Cristocea, Elena Rotaru, Romeo Maschio, „Piteștiul de altădată: o istorie ilustrată“ (Pitești, Ordessos, 2011); Spiridon Cristocea, „Orașul Pitești în catagrafia din 1838” (Pitești, Ordessos, 2011).

Începând cu perioada interbelică, s-au construit edificii publice reprezentative

Despre dezvoltarea învățământului, a școlilor și liceelor  în Pitești,  semnificative sunt lucrările expuse: Iosif Antohi și Gheorghe Pîrnuţă „Învăţămîntul în Argeş în secolul al XVIII-lea” (Piteşti, S.n., 1965); Ion M. Dinu, „Monografia şcolii normale şi a liceului Alexandru Odobescu, Piteşti. 50 de ani de la înfiinţare 1919-1969” ( Piteşti, S.n., 1969);  Marin Manu Bădescu, „125. Omagiu. Liceul "Nicolae Bălcescu" Piteşti : 1866-1991” (Piteşti, Casa Corpului Didactic, 1991);  Petre Popa, „Monografia Universităţii din Piteşti” (Piteşti, Editura Universităţii din Piteşti, 2004).

Începând cu perioada interbelică, s-au construit edificii publice reprezentative, și s-a diversificat viața culturală a orașului Pitești. Dintre lucrările prezente în expoziție amintim:  Pop, Augustin Z.N., “Din istoria culturii argeșene” (Pitești, Comitetul regional pentru Cultură și Artă, 1965); Silvestru D.Voinescu, “Un secol de activitate corală în Piteşti” (Piteşti, Comitetul judeţean pentru cultură şi artă Argeş, 1971), lucrare cu autograful autorului; Sevastian Tudor, “Instituţiile de cultură judeţene: istoric, activităţi desfăşurare, propuneri”  (Piteşti, S.n., 1995);  „La aniversară: 75 de ani: 1921-1996”(Pitești, 1996); Titică Predescu, „Istoria Baroului Argeş” (S.l., Rao, 2003); Sevastian M. Tudor, “Teatrul "Al. Davila" Piteşti: 60 de ani de existenţă: 1948-2008” (Piteşti, Paralela 45, 2008), lucrare ce conține autograful autorului şi al actorului George Motoi; “Muzeul Județean Argeș: Moștenire culturală, istorie și continuitate” (Pitești,Muzeul Județean Argeș, 2012).

Drd.  Cristina Baciu