Filmul evaziunii fiscale uriașe de la Capitol

Miercuri, 12 Iulie 2023 12:29

# Din sacii de bani vehiculați, după expertiză… nu a mai rămas nimic! # În dosar, ANAF-ul se constituise parte civilă pentru 7,64 milioane de lei!

Patroana lanțului de firme care gestioneză afacerea numită, generic, Capitol, a scăpat, recent, basma curată. În timpul unui proces răsunător, a reușit să demonstreze că sumele uriașe de bani ce i s-au pus în seamă - ca urmare a unei presupuse evaziuni fiscale în formă continuată și spălare de bani – nu au un fundament real. O victorie de etapă, procesul fiind în primă instanță, însă o victorie importantă. Pentru că sumele date jos au, în spate, expertize de specialitate și declarații de martori.

S-a reţinut, în rechizitoriul întocmit de procurori, că inculpata, în perioada 01.01.2012 – 30.06.2015, în calitate de administrator al celor trei firme ale sale (Capitol Grand Ballroom, Vic Marcos și Beauty Center Gym 2004), a omis evidențierea în documentele financiar-contabile și nu a declarat la organele fiscale competente toate operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate, prin închirierea de imobile și organizarea de evenimente festive, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului general consolidat al statului, cauzând astfel un prejudiciu total de 1.651.277 lei. S-a stabilit că faptele întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată și agravată. Aceasta, de asemenea, a reintrodus într-un circuit aparent legal suma totală de 2.100.611,1 lei, prin multiple creditări - cu titlu de împrumut asociat - urmate de retrageri succesive - cu titlu de restituire împrumut asociat -în total, 560 de acte materiale de depunere/retragere și cunoscând că banii provin din omisiunea evidențierii în documentele financiar-contabile a tuturor operațiunilor comerciale efectuate și veniturilor realizate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată. Faptele firmelor sale – s-a apreciat, de asemenea, că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată și agravată …și ale infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată….

S-a solicitat și s-a obținut autorizarea instanței privind supravegherea tehnică a conturilor bancare

Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș din data de 28.09.2015, s-a dispus efectuarea verificărilor fiscale și întocmirea unui punct de vedere de către inspectorii antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș. Prin ordonanță s-a dispus efectuarea unei constatări financiar-contabile de către inspectorii antifraudă. Prin ordonanța din 27.07.2016, s-a dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile în cauză.

Finanțele Argeș au dorit recuperarea sumei de 7,6 milioane de lei!!!

Prin ordonanța Parchetului din data de 09.02.2017, s-a dispus efectuarea de verificări fiscale și obținerea de date privind situația financiară a tuturor persoanelor implicate în cauză. Prin referatul din data de 06.03.2017, s-a solicitat și s-a obținut autorizarea instanței privind supravegherea tehnică a conturilor bancare aparținând persoanelor implicate în cauză (încheierea și mandatul de supraveghere tehnică nr. 43/UP/06.03.2017, emise de Tribunalul Argeș). Prin ordonanța din 07.07.2017, s-a dispus efectuarea unui supliment la expertiza financiar-contabilă realizată inițial.

Prin adresa nr. 22491/25.01.2018 (completată și actualizată), Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a comunicat faptul că se constituie parte civilă cu suma totală de 7.641.645 lei, sumă la care se vor adăuga accesoriile aferente debitului, până la data stingerii sumei datorate.

Expertizele au arătat altă realitate financiară

În cursul judecătii şi în urma obiecţiunilor formulate împotriva raportului de expertiză contabilă întocmit în cursul urmăririi penale, s-a dispus întocmirea unui nou raport de expertiză contabilă , depus la data de 2.11.2020, ulterior, in vederea lămuririi acestuia, au fost audiați cei doi experți desemnați şi, în baza obiecțiunilor formulate de procuror şi admise parțial, s-a întocmit un supliment la raportul de expertiză contabilă- depus în data de 20.10.2022. În urma acestora, s-a stabilit că singurul prejudiciu adus bugetului statului constă în omisiunea de a evidenţia în documentele contabile a patru bonuri fiscale. Cu toate acestea, s-a stabilit în continuare că, printr-o corectare a erorilor contabile, în iulie 2016, și aceste bonuri au fost înregistrate în contabilitatea societăşii sus-menţionate.

S-a mai ajuns la concluzia potrivit căreia , având în vedere operaţiunile comerciale derulate între cele trei societăţi, acestea nu datorează obligaţii suplimentare către bugetul statului.

În ultimul raport de expertiză intocmit în cauză s-a arătat că, la dosarul cauzei nu s-au identificat documente financiar contabile si înscrisuri din care să rezulte realizarea de venituri, altele decat cele 4 bonuri fiscale în valoare de 65.150,35 lei . Expertul a precizat că toate toate veniturile realizate de societate din organizarea de evenimente conform documentelor justificative financiar contabile, existente la dosarul cauzei au fost înregistrate în evidența contabilă. În urma reţinerii prejudiciului în cuantum de 21.016 lei, instanţa, în sedinţa din data de 19.01.2023, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor. Împotriva acestui prejudiciu stabilit în acest cuantum, procurorul nu a formulat obiecțiuni. Cu privire la neînregistrarea în contabilitate a celor patru bonuri fiscale, instanţa reţine, într-adevăr, existenţa acestei fapte, chiar dacă la corectarea erorilor contabile, în iulie 2016, s-au înregistrat şi acestea în contabilitate. În consecinţă, instanţa reţine că, din punct de vedere fiscal, există posibilitatea legală de a face această corectare contabilă, nefiind stabilit un termen limită până când este posibil acest lucru, însă din punct de vedere penal, având în vedere că acest lucru a survenit după constatarea acestei omisiuni de organele fiscale, va reţine că fapta reprobabilă există.

Cele trei firme ale Marianei Rambela erau pe pierdere

Faptul că cele patru bonuri fiscale au fost înregistrate în contabilitate in iulie 2016, la mai mult de 1 an de la constatarea acestor omisiuni de către organul fiscal, nu poate fi reţinut ca fiind o situaţie care înlătură caracterul penal al faptei, aceasta putând duce la consecinţa că, ori de câte ori se constată nereguli de către inspecţia fiscală iar ulterior se procedează la corectarea acestora, nu va fi tras la raspundere penală făptuitorul.

În continuare însă, instanţa reţine că inculpata este asociatul si administratorul mai multor societăţi care obţine încasări substanţiale, fapt necontestat ce rezultă din expertizele contabile efectuate astfel că, în cazul acestor circumstanţe, instanţa va aprecia că fapta de omisiune a înregistării celor patru bonuri este savârşită fără forma de vinovăţie cerută de lege, respectiv fără intenţie.

Astfel, nu se poate reţine nciun interes vis-à-vis de inregistrarea acestor venituri, această neînregistrare neschimbând cu nimic situaţia juridico-contabilă a societăţilor sale care, oricum înregistrează mai multe cheltuieli decât venituri, astfel că, oricum nu ar fi necesitat o plată suplimentară la bugetul de stat. Cu toate acestea, inculpata a achitat prejudiciul stabilit prin raportul de expertiză + procentul de 20% din acesta.

Restul e, deja, istorie. Mariana Rambela a fost achitată pentru toate acuzațiile aduse, cele de evaziune fiscală în formă continuată și pentru spălare de bani în formă continuată. La fel s-a întâmplat și pentru cele trei firme ale afaceristei menționate mai sus. Judecătorii, considerând că prejudiciul a fost achitat, ridică sechestrul asigurator instituit asupra terenurilor și clădirilor ce aparțineau fie Marianei Rambela, fie firmelor sale.