Aspretele, cel mai rar pește din lume, blochează proiectul pârtiei de schi de la Molivișu

Vineri, 20 Octombrie 2023 07:12

 

 

# ADI Molivișu se suprapune în vârf de munte cu Rezervația Valea Vâlsanului

Un pas înainte și apoi mulți înapoi! Așa se derulează proiectul pârtiei de schi de la Molivișu! Când te aștepți ca investiția să intre, în sfârșit, pe făgașul normal, se găsește ceva, pe undeva, care să o blocheze. Mai nou, aspretele, peștele care a supraviețuit extincției dinozaurilor, pune bețe-n roate și bietei pârtii de schi de la Ghițu-Molivișu. În decembrie 2022 s-a constatat că proiectul se suprapune în vârf de munte cu Rezervația Valea Vâlsanului.

 

Când s-a depus documentația pentru avizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), Agenția pentru Protecția Mediului Argeș a dat vestea reprezentanților Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Molivişu: vă suprapuneți cu aria protejată. Iar de atunci se tot caută soluții pentru remedierea situației.

 

„Am o situație altfel. Mă suprapun la partea de vârf, la cota 1600, cu rezervația Valea Vâlsanului. Din păcate, sub conjunctura asta, de la Agenția de Mediu nu îmi permite să deschid procedura pentru avizarea PUZ-ului. E oarecum o anomalie. Rezervația Valea Vâlsanului protejează peștele aspretele, dar nu putem spune sub nicio formă că în vârful muntelui avem pește. Am făcut un studiu științific de biodiversitate să văd dacă într-adevăr implementarea proiectului meu afectează cumva arealul peștelui și mi-a rezultat că nu, sub nicio formă”, spune Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu.

Anomalie provocată de un soft

Deși s-au elaborat numeroase studii și s-au făcut îndelungate demersuri pentru dezvoltarea zonei turistice Molivișu nu s-a știut că proiectul se suprapune cu Rezervația Valea Vâlsanului. Iar acest lucru este o anomalie, susțin reprezentanții ADI Molivișu, provocată de un soft folosit, la sfârșitul anului 2018, de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin care s-a stabilit perimetrul ariilor protejate.

„În 2018-2019, printr-un soft pe care l-a implementat Ministerul Mediului, Rezervația Valea Vâlsanului când și-a corectat perimetrul a intrat peste proiectul nostru. Sigur că dacă eu mă duc la OCPI și i-au extras de carte funciară, mie nu îmi apare rezervație pe extras, nu îmi apare nicio interdicție. (…) Când am depus documentația pentru avizarea PUZ-ului, atunci Agenția de Mediu de la Pitești mi-a zis că ne suprapunem cu aria protejată”, mai spune președintele ADI Molivișu.

Se caută soluții de rezolvare a situației împreună cu reprezentanții Ariei Protejate și a ONG-urilor din zonă. „Se va rezolva treaba asta. Am ajuns la un consens cu reprezentanții Ariei Protejate, înțeleg și ei că pârtia Molivișu nu distruge niciun fel de habitat pentru pește. Înțeleg și ei că acest proiect trebuie să își vadă drumul fără niciun fel de obstacol. Legislația este lacunară. S-a format o echipă de mediu, cu reprezentanți de la arii protejate, cu reprezentanți de la Minister, de la fel de fel de ONG-uri și căutăm o formulă de a debloca situația de la Molivișu. O să redepun documentația cu noile modificări și probabil ni se va deschide această procedură de avizare a PUZ-ului proiectului”,susține Gabriel Dică.

Peștele declarat monument al naturii și rolul său în proiectul de la Molivișu

Prin PUZ se dorește schimbarea zonei Ghițu Molivișu, unde urmează a fi amplasată investiția, din teren extravilan în teren intravilan pentru o suprafață de 219.785 mp. Proiectul Molivișu va fi accesibil din localitatea Arefu, prin DN 7C – Transfăgărășan, din care se desface drumul județean 703I și apoi drumul comunal 449. Investiția propune amenajarea a două pârtii de schi cu toate dotările și amenajările: instalații de transport pe cablu, instalație de producere zăpadă artificială, pistă de săniuțe etc.

Doar că până atunci proiectul este blocat de asprete, peștele declarat monument al naturii și care se găsește pe cursul mijlociu al râului Vâlsan. Peștele este o specie fosilă vie, cu o vechime de peste 65 de milioane de ani. Ultimul său refugiu este reprezentat de o suprafață foarte restânsă de 10 km pe râul Vâlsan, între localitățile Brădet și Mălureni. Cercetătorii susțin că peștele trăiește pe fundul apelor de munte, pe sub pietrele mari din mijlocul râului, acolo unde curentul este puternic. Este un pește de talie mică, de până la 12,5 cm, cu corp alungit și gros, cap mare, având un aspect caracteristic ca de guvid. Aspretele a devenit o specie pe cale de dispariție din cauza amenajărilor hidroelectrice care au dus la modificarea habitatului.

Molivișu – proiectul blestemat

Se dorește de foarte mult timp, în zona de munte a județului Argeș, să se facă pârtii, să se construiască staţiuni, să se atragă turişti. Doar că din 2009, de când s-a înființat ADI Molivișu și până în prezent, nu s-a reușit nimic. La Molivișu, în comuna Arefu, s-a încercat realizarea unei stațiuni montane. S-a obținut finanțare europeană, s-a cumpărat chiar telegondola, doar că proiectul nu a putut fi realizat. În urma eșecului primului proiect, toată finanțarea primită a trebuit restituită. La sfârșitul anului 2016, sumele au fost rambursate către Ministerul Dezvoltării. Finanțarea a fost pierdută, iar pe fir au intrat anchetatorii.

Pavel Bârlă, fostul președinte al ADI Molivişu, a fost schimbat în 2016. De atunci în fruntea Asociației a fost numit Gabriel Dică care a reluat procedurile pentru realizarea unui proiect la Molivișu. După lungi așteptări, în 2021, a fost adoptat de Guvern proiectul de hotărâre „pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier național, cu compensare, de către Primăria comunei Arefu a terenului în suprafață de 3,0730 ha, în vederea realizării obiectivului «Construire pârtie de schi A1 Ghițu Molivișu»”.

Odată cu acest lucru s-a crezut că proiectul va intra pe linie dreaptă, doar că nu a fost deloc așa. Investiția s-a lovit de asprete, dar și de lipsa de finanțare, care va fi, probabil, ultimul obstacol pe care trebuie să îl mai treacă. În prezent, pentru proiectul „Construire pârtie de schi A1 și A2, Ghițu-Molivișu, Arefu, județul Argeș” este nevoie de o finanțare de aproximativ 90 de milioane de lei. De precizat că la această sumă se adaugă echipamentele achiziționate încă din cadrul primului proiect care s-a încercat a fi implementat în zonă (instalații de transport pe cablu și telegondola), în valoare de peste 21 de milioane de lei.

Până și politicienii au uitat de Molivișu

Chiar dacă mai e un pic până la anul electoral 2024, politicienii argeșeni par că nu mai au curaj nici măcar să rostească proiectul pârtiei de schi de la Molivișu. Nu se fac nici măcar strângeri de semnături, că tot e la modă, vezi proiectul Pădurii Trivale unde PNL-ul și mai nou USR-ul tot aleargă după semnăturile piteștenilor în încercarea de a crește un pic în sondaje.

Deputatul Adrian Miuțescu, fost președinte al PNL Argeș și actual lider al Forței Dreptei, a fost unul dintre ultimii politicieni care a promovat proiectul de la Molivișu. Prin 2021, după ce Guvernul a aprobat hotărârea care permite construirii pârtiei de schi A1 de la Ghițu-Molivișu, Miuțescu jubila în mediul online.

„Un obiectiv pe care l-am promis este realizat! Guvernul a adoptat proiectul de hotărâre “pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier național, cu compensare, de către Primăria comunei Arefu a terenului în suprafață de 3,0730 ha, în vederea realizării obiectivului «Construire pârtie de schi A1 Ghițu Molivișu»”. Am bătut drumul la toate ministerele din București, am luat avizele necesare pentru acest proiect de hotărâre de interes pentru județul Argeș. (…) Vom contribui în continuare pentru realizarea stațiunii de schi de la Ghițu-Molivișu, obiectiv așteptat de mult de turismul din județul Argeș.”, spunea, euforic, Adrian Miuțescu pe Facebook. Din 2021 nu a mai zis, însă, nimic despre contribuțiile sale la acest proiect.

Și Cosmin Petrescu, președintele PNL Curtea de Argeș, a încercat să își facă imagine pe marginea proiectului de la Molivișu. „Mulți vor spune că este un proiect blocat, dar eu cred cu tărie, că dacă există dorința, putem repune pe direcția bună acest proiect atât de important pentru Argeș”, spunea în luna ianuarie 2023 proaspătul șef al organizației PNL Curtea de Argeș.

Ulterior, în martie 2023, Cosmin Petrescu a rămas la fel de optimist: „Proiectul Molivișu își urmează cursul, știm clar care sunt următorii pași pe care îi avem de urmat și vom continua astfel încât acest proiect sa ajungă la finalul dorit de argeșeni!”. Pașii de care vorbea nu erau, însă, atât de clari. Proiectul se află, în acest moment, tot la stadiul anului 2022.

Articol realizat de Alex Vlaicu