Institutul de Vinificație de la Ștefănești, un trist faliment! Cercetare? Da. Administrare? BA!

Joi, 26 Octombrie 2023 11:49

# Rezultatele dezastruoase sunt egalate doar de nepăsarea celor aflați la butoane

Nu, I.N.C.D.B.H. Ștefănești (Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Biotehnologii în Horticultură Ștefănești) nu a intrat în faliment. Deși este! Pentru că statul român, fiecare contribuabil, pompează bani ca acolo să (nu!) se mai întâmple ceva, cel puțin în partea de administrare. Și nu se pompează bani puțini! Cu ce a înghițit după Revoluție, se putea face o șosea serioasă. Ba chiar o autostradă! Sau un alt proiect serios. Institutul de la Ștefănești, odată perlă a cercetării în domeniul horticol și vinicol, a ajuns o ruină.

 

Deși, la Revoluție, a moștenit aproape 1000 de hectare de teren, majoritatea plantate cu viță de vie nobilă, deși a moștenit infrastructură, linie de îmbuteliere, specialiști, sediu, laborator și toate cele, INCDBH, în special din cauza unor directori absolut neperformanți, a ajuns... o poșircă! În momentul de față mai deține cca. 130 de hectare de vie, nu mai are cu ce să participe la concursurile de profil. Prin 2011, INCDBH Ștefănești ocupa un rușinos loc I în topul primilor 100 de datornici ai ANAF, cu o neverosimilă sumă de 67 miliarde lei vechi. Sumă moștenită – se plângea, la data respectivă, directorul Constantin Tănăsescu – de la vechea și neperformanta echipă de conducere anterioară. Suma a fost însă ștearsă din pix, la Ministerul Agriculturii, așa încât, la 1 ianuarie 2012, Institutul pășea spre o nouă viață, cu zero lei datorii. Imediat apar însă noi datorii. Fără legătură cu neperformanta conducere de dinainte.

 

Apar, ulterior, anual, datorii noi. Nu se mai merge cu vinul la competiții, costă bani (și vinul e prost!). Doar incompetența, doar nemișcarea, sau mișcarea către performanțe din ce în ce mai slabe – mai sunt remarcate la Ștefănești.

Răspuns - la mișto! - la solicitările săptămânalului nostru

Pentru că nu ne răspundea nimeni la numeroasele (și degeaba) telefoane afișate la pagina de contact, am trimis, în scris, câteva întrebări către INCDBH. Răspunsul la acestea este uluitor și demonstrează (încă o dată!!!) că acolo este o bubă care trebuie spartă! Ia auziți:

”Suprafața totală de teren pe care INCDBH o are în administrare este de 633,99 ha. Din acestea, 423,39 ha. este suprafață strict necesară cercetării și suprafața de 210,60 ha. este domeniul public al statului. Din cele 423 ha., 350 sunt de folosință agricol, restul de 72 ha este de alte categorii de folosință. Din cel agricol, 130 ha. se află în cultură și 41 de ha. este teren în curs de defrișare. Restul suprafeței, de 179,99 ha. este teren în pregătire pentru noi plantații.”

Culmea, într-un articol apărut în ATITUDINE IN ARGES în 2015, fostul (neperformant) director, Constantin Tănăsescu, avea aceleași cifre de fluturat. Adică, din total, cca 130 de hectare de vie rămase, restul este în pregătire. Așa că… ABUREALĂ!!! Teren ABANDONAT, teren pe care s-a aflat vie superioară, care producea un vin ultra-premiat. Toată lumea știe de terenul Institutului. De terenurile ABANDONATE ale Institutului!

CLICK AICI pentru a vizualiza răspunsul Institutului din 2023

CLICK AICI pentru a citi articolul ziarului nostru din anul 2015

A, nu, nu e doar abureală. Mai este o dovadă de ineficiență: ”În campania de recoltare pentru vin, în anul 2023, INCDBH Ștefănești a obținut o producție de cca. 100 de tone de struguri” – se arată în răspunsul venit de la Institut.

OAMENI BUNI, TREBUIE SĂ ÎNȚELEGEȚI CLAR: INSTITUTUL STĂ PE 633,99 HECTARE DE TEREN! ARE 41 HECTARE ÎN CURS DE DEFRIȘARE, 179,99 HECTARE ÎN PREGĂTIRE… DE 10 ANI!!! – ADICĂ TERENURI ABANDONATE - ȘI PRODUCȚIE DE 100 TONE STRUGURI LA 130 HECTARE DE VIE, ADICĂ O MEDIE DE 770 KG/HECTAR!!!

În toate podgoriile se vorbește despre producții de 6.000-10.000 kg.struguri/hectar, iar Institutul de mândrește cu 770 kg.? De fapt, împărțirea exactă dă cam 669, însă imaginea de ansamblu e și așa destul de dezbrăcată ca să mai folosim numere cu conotație sexuală. Sau da, să folosim, pentru că noi suntem cei care plătesc sexul acesta virtual.

Cât să mai meargă chestia asta cu accentul pe cercetare? Că e vorba de cercetare și nu trebuie să se desființeze. Ok, păstrați nucleul de cercetători și hectarele care le trebuie acestora. Restul dați-l, fraților, în administrare unor particulari, că voi nu sunteți în stare, e clar. În stânga și în dreapta Institutului s-au înființat podgorii, unele (Marcea) chiar de la zero. Fără specialiști, fără vii, fără utilaje, fără birouri, fără secretare. Și fac bani din vie și din vin, numai voi faceți datorii.

Unde sunt indicatorii de performanță, indicatori care nu ar trebui să lipsească din fișa postului de conducere?

Ferma de la Călinești, neglijență și nepăsare continuă de la Revoluție încoace

La Călinești, imaginea falimentului nedeclarat al Institutului este mult mai clară. Pepiniera (spațiu aparținând Institutului) era, până la Revoluție, o clădire modernă, cu amplasament fantastic (Șoseaua națională București-Pitești). Cum arată acum, și de ce arată așa, acum? Pentru că nu au mai fost bani, pentru că nu s-au mai plantat vii, pentru că nu a avut cine să păzească locația, pentru că s-a furat. ȘI PENTRU CĂ S-A NEGLIJAT, CRIMINAL DE MULT!!! Pentru că nimeni nu a fost tras la răspundere pentru toate aceste imobile care sunt, în momentul de față, focare de infecție. Directorii, ne e rușine să le mai scriem numele, și-au încasat salariile frumoase. Poate și prime de performanță, nu știm. Secretarele au făcut cafele și totul a fost ok. Doar patrimoniul instituției, patrimoniul acestui stat român nu a mai băut cafele, ci s-a tot diminuat, fără ca nimeni să fie vinovat!!!

O nouă generație de viticultori, plantație nou înființată, agrotehnică avansată

Încheierea trebuie să fie optimistă. Nu pentru INCDBH. Pe amplasamentul fostelor plantații ale Institutului de Cercetare Ștefănești, lăsate în paragină după anii '90 - Casa de Vinuri Ștefănești (Marcea) înființează, începând cu 2011, 25 de hectare de plantație de viță de vie cu soiuri nobile. În alegerea soiurilor s-a folosit experiența data de cercetarea viti-vinicolă din Ștefănești, de-a lungul timpului, Marcea fiind locul desfășurării a numeroase proiecte științifice. Producțiile pe Dealul Marcea sunt limitate la maximul de 6000 kg/ha prin tăierile practicate.

Inaugurată în 2016, Crama Marcea, este revoluționară și reprezintă o inovație în domeniul vinificației din România. Este prima și singura cramă complet independentă din punct de vedere energetic. Este dimensionată pentru procesarea producției de pe platoul Marcea cu o capacitate maximă de vinificare de 1000 de hectolitri/an și o capacitate de stocare de 2000 de hectolitri. Este prevăzută cu spațiu de maturare a rezervelor cu temperatură și umiditate controlate. Energia electrică este produsă de panouri fotovoltaice montate pe acoperiș, în timp ce energia termică este preluată din adâncul pămantului, energie geo-termală, printr-o pompă de căldură. Culmea, oameni buni, la Marcea se face profit!!! Adică ei, care nu au avut sediu, secretare, vie, specialiști, utilaje, tractoare, linii de îmbuteliere etc. fac profit. Pe care terenuri? Pe terenurile vecine cu INCDBH. Dar nu, nu comparăm. La INCDBH există și gânditori (cercetători) care nu trebuie deranjați. Pierderea din administrarea defectuoasă se duce spre Ministerul Agriculturii și, apoi, spre buzunarele noastre. Plătim, să nu deranjăm Institutul!...