Primăria Piteşti, depăşită de problema maidanezilor

Marţi, 22 Mai 2012 23:28

# Asociaţiile de proprietari din Piteşti sunt hotărâte să dea în judecată Municipalitatea. Conducerea Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Proprietari şi Locatari  - Argeş şi  cea a Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor spun că, până acum, la Piteşti au fot puse în practică doar metode costisitoare şi ineficiente pentru reducerea numărului câinilor fără stăpân.  Tergiversarea rezolvării problemei maidanezilor trimite, anual, în spitalele din Piteşti, mii de adulţi şi copii.
Nu e cartier al Piteştiului pe care haitele de câini comunitari să nu fi pus stăpânire, iar probema nu e de ieri, de azi, ci de ani buni. Că, anual, maidanezii atacă în plină stradă sau la colţ de bloc şi că spitalele din Piteşti cheltuie sume colosale pe vaccinurile antirabice par ... detalii pentru autorităţile locale. 
Locatarii bocului 34 din Calea Bucureşti şi cei din imobilele vecine spun că au ajuns la capătul  răbdărilor, după ce, în urmă cu nici două săptămâni, haita de maidanezi din spatele blocului a atacat din nou. De data aceasta, victimă a fost unul dintre muncitorii care efectuau o lucrare la faţada clădirii. Este a noua victimă a maidanezilor care-şi fac veacul între blocurile 15 şi 35, în decurs de doar câteva luni. Bărbatul a ajuns la spital cu plăgi în zona coapselor, iar cei care au asistat la cumplita scenă se tem să mai iasă din scara blocului.
“Nu se poate aşa ceva! L-au umplut de sânge pe omul ăla. Mă gândesc ce s-ar fi putut întâmpla dacă era un copil, nu un bărbat în toată firea! Anul trecut au luat cu salvarea, tot de-aici, o doamnă care venea de la piaţă, iar o mamă şi un bebeluş abia au scăpat din colţii javrelor după ce s-au încumetat să treacă pe aleea dintre blocuri. În septembrie 2011 m-au muşcat şi pe mine de picior, tot aici, la câţiva metri de bloc Am făcut reclamaţii peste reclamaţii la Primărie. Din cele cinci trimise în ultimii ani, doar la una am primit răspuns scris în care mi se spunea că vor lua măsuri. N-au mişcat un deget! Din 10-12 câini câţi erau, am ajuns la 15. Dacă au zis că-i sterilizează, nu-nţeleg de ce tot apar pui! Nu-şi fac treaba!”, spune Victoria Preda, una dintre locatarele blocului 34.  Femeia a sesizat problema  chiar şi Parlamentului Romîniei, dar crede că, până la urmă, singura rezolvare va fi instanţa.

“Doar promisiuni, n-au făcut nimic!”

Locatarii din zonă spun că Primăria e depăşită de problema maidanezilor.
“Ne-au promis că fac un adăpost nou, că-i strâng, că ne scapă de maidanezii ăştia. Doar promisiuni, n-au făcut nimic! Sunt depăşiţi de problemă pentru că haita e tot aici. Am ajuns să ne temem să mai ieşim seara din blocului. Şi pe mine m-au muşcat anul trecut iar ca mine sunt mulţi în zona asta. Am ajuns la disperare, ori ei, ori noi!”, spune Teofilia  Grigore, o locatară din blocul vecin. “Nu ne temem doar pentru noi, avem copii, avem nepoţi, oricând se poate întâmpla o nenorocire. Nu mai vorbesc de faptul că sunt şi un  focar de infecţie.”, spune  Aurelia Borcan, bunică.

Vor să dea Primăria în judecată

Municipalitatea s-ar putea trezi, în următoarele săptămîni cu mai multe procese în instanţă deschise de către cei  care au avut de suferit din cauza maidanezilor, după modelul de la Vâlcea, unde o femeia muşcată, în stradă de câinii fără stăpân a dat în judecată primarul Râmnicului şi Direcţia Administraţiei Domeniului Public, câştigând procesul.
“În Piteşti există mai multe asociaţii de proprietari care ameninţă ca vor da în judecată autorităţile locale pentru  lipsa de implicare în gestionarea problemei cîinilor fără stăpân.”, spune Constantin Băjenaru, preşedintele  Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari şi Locatari Argeş.

Primăria arată cu degetul către asociaţiile de protecţie a animalelor

Potrivit site-ului Primăriei, vina pentru problema cainilor comunitari o poartă grupurile de protecţie a animalelor.
“Problema maidanezilor este menţinută de încăpăţânarea asociaţiilor de protecţie a animalelor şi a aşa-zişilor iubitori de animale, şi unii şi altii insistând ca «prietenul omului» să rămână în stradă. De menţionat că, la nivelul municipiului Piteşti, grupurile interesate de protecţia animalelor, sunt bine închegate, promovând şi urmărind respectarea normelor juridice în această materie. (…) Câinele din stradă este produsul societăţii umane care, sub pretextul iubirii, a trimis în stradă surplusul de exemplare ale speciei.”
Tot pe site-ul Primăriei Piteşti găsim şi o situaţie cu privire la numărul persoanelor muşcate de câini, care au solicitat îngrijiri medicale de specialitate în cursul anilor trecuţi. Potrivit acestuia, peste 2000 de adulţi şi copii ajung în fiecare an pe paturile Spitalului Judeţean de Urgenţă şi pe cele ale Spitalului de Pediatrie din Piteşti.

Soluţiile FNPA, ignorate de autorităţile locale

“Încă în urmă cu câţiva ani am prevăzut că situaţia în stradă nu va fi rezolvată dacă nu se atacă rădăcina problemei şi anume câinii cu stăpân, un izvor nesecat de câini în stradă, prin abandon. La vremea respectivă am propus Consiliului Local un proiect în acest sens, însă fără rezultat.”, explică vicepreşedintele Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor (FNPA), Carmen Arsene care estimează că pe străzile Piteştiului umblă liberi în jur de 3000 de câini fără stăpân.

Gestionare proastă în tot judeţul

Reprezentanţii FNPA  spun că problema ar fi trebuit gândită la nivel judeţean. „Cu toate că există obligativitatea primăriilor de a gestiona câinii comunitari, programe de gestionare a câinilor se derulează doar pe o suprafaţă de cca 1.5% din întreg judeţul şi numai pentru câinii fără stăpân. Foarte mulţi primari doar se plâng că sunt excedaţi de câini, fară să facă, însă, absolut nimic în acest sens, chiar în condiţiile în care ONGurile le oferă campanii gratuite de sterilizare.”, explică vicepreşedintele Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor.

Tergiversarea problemei maidanezilor costă spitalele din Piteşti peste 1,5 milioane de lei anual

Spitalele din Piteşti au ajuns să consume cantităţi impresionante de vaccin antirabic. Numai o doză dintr-un astfel de vaccin costă 50 de lei, iar vaccinarea completă a unei persoane muşcate de câine presupune cinci astfel de doze. Cheituielile per pacient nu se opresc aici pentru că în funcţie de zona plăgii se administrează şi alte medicamente ale căror costuri  pot depăşi 400 – 500 de lei. Un calcul simplu arată că pentru un pacient muşcat de câine se pot cheltui până la 650 - 750 de lei. Asta însemnă, anual, pentru spitalele din Piteşti 1,5 milione de lei.

Cheltuieli inutile pe soluţii ineficiente

De doi ani,  Primăria Piteşti promite realizarea unui nou adăpost pentru câinii fără stăpân care să vină în completarea biobazei de la Smeura (administrată de Asociația Ute Langenkamp), biobază care e deja supraaglomerată şi care nu mai poate primi alţi maidanzi.
Au existat o serie de întârzierei şi amânări, cauzate, mai întâi, de litigiul legat de terenul fostului CET SUD (pe care urma să se ridice construcția) și, ulterior, de căutarea unui alt spațiu.
“Autorităţile piteştene au investit în organizarea de şantier şi s-au trezit, apoi, că nu pot face adăpostul  pe terenul fostului CET SUD. Bani îngropaţi degeaba!”, spune Constantin Băjenaru, preşedintele  Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari şi Locatari Argeş.
Anul trecut, după ce s-a găsit noua soluție (un teren situat chiar lână actuala biobază), piteştenii şi-au făcut din nou iluzii. Din primăvara acestui an urma să fie dată în folosinţă  noua biobază cu 2200 de locuri (o investiţie de 400.000 de euro), iar primii câini  strânşi de pe străzile Piteştiului urmau să ajungă în padocuri. N-a fost aşa!
Conducerea FNPA arată că noul adăpost de sute de mii de euro este, din start, o soluţie ineficientă.
“Un mega-adăpost duce la agravarea fenomenului în stradă şi cheltuirea inutilă de sume exorbitante din banul public. Oricâţi câini ar fi luaţi din stradă, numărul de câini în stradă ar ramane acelaşi, ceea ce pare, desigur, la prima vedere, ilogic. În judeţul Argeş există cca. 175.000 de câini cu stăpân, iar conform unui algoritm simplu, minimum 20.000 femele adulte şi 95.000 pui sunt abandonaţi în fiecare an din gospodăriile oamenilor pe străzile judeţului nostru. Astfel, străzile se vor reumple rapid. Pe de altă parte, serviciile de hingheri nu reuşesc să ridice mai mult de 50% din câini fără sprijinul populaţiei şi al ONGurilor. Eliminarea lor din stradă a jumătate din ei duce doar la îmbunătăţirea condiţiilor de trai a celeilalte jumătăţi rămase, astfel că în câteva luni populaţia iniţială se va reface. Mai mult, vor fi eliminaţi câinii sterilizaţi, iar străzile vor fi populate cu alţii, nesterilizati, nevaccinati, necunoscuţi”, spune Carmen Arsene.
Cristina Stancu