”Eu promit doar ceea ce pot face”

Luni, 28 Mai 2012 02:00

# Interviu cu dl. Mihail Dorin Bărbuceanu, candidatul USL la Primăria Ștefănești. Ultimii opt ani din viaţa omului Dorin Bărbuceanu au fost marcaţi de activităţile ocupației de primar. Au fost realizate multe dintre obiectivele propuse pentru că a tratat fiecare proiect în parte cu seriozitatea care îl caracterizează. Aceeaşi verticalitate o regăsim şi atunci când vorbeşte de ceea ce mai trebuie făcut pentru locuitorii oraşului Ştefăneşti.

# În urma discuțiilor pe care le-am purtat cu locuitorii orașului Ștefănești, aceștia mi-au spus că sunt foarte mulțumiți de investitiile pe care le-ați făcut în infrastructură. Faptul că au străzile și străduțele asfaltate, că au început să se construiască aleile pitonale, le ridică în mare măsură gradul de confort. Ce ați mai avea de muncă la acest capitol?
- În 2007, aproape la nivelul fiecărei localități s-a realizat o strategie de dezvoltare pentru perioada 2007-2013, astfel încât fiecare comunitate să fie obligată să aibă o gândire asupra a ceea ce dorește să realizeze în următorii ani. Comunitatea nu trebuie dezvoltată haotic, la solicitarea fiecărui grup de pe fiecare străduță, ci trebuie să ținem cont de dorințele oamenilor, coroborat cu planul de dezvoltare pentru viitor. Ștefăneștiul a fost declarat oraș, dar ca să ajungă la această titulatură  mai are mult. Mă refer la utilitățile atât de necesare la ora actuală unei localități rurale, cu atât mai mult pentru o localitate urbană. Adică apă, canalizare atât menajeră cât și pluvială, gaze, apoi să vii cu partea de infrastructură de suprafață, cu străzi, cu trotuare, canale de colectare, iar ulterior să rezolvi partea de amenajare și de înfrumusețare a localității. Ștefăneștiul nu a ajuns la stadiul la care să vorbim că arată ca un oraș. Sunt cetățeni care spun că nu avem zone frumoase și este adevărat, pentru că încă nu am ajuns acolo. Noi suntem acum la stadiul de săpături, la stadiul în care nu înfrumusețăm, ci o perioadă destul de lungă chiar schimbăm aspectul în rău a ceea ce era înainte, pentru că atunci când introducem o conductă de apă, de canalizare, pământul - indiferent că-l compactează sau nu, lucrează și un an, doi, timp în care se va lăsa. Acesta este motivul pentru care nu poți să vii imediat peste zona respectivă și să spui că vei face trotuar sau vei pune asfalt, pentru că toate ușor, ușor se distrug și e păcat.

”Am reușit să introducem apă și canalizare și suntem la stadiul în care lucrăm la capitolul de înfrumusețare, adică trotuare decente”

# Nu vreți să spargeți strada, să turnați apoi asfalt și iar să spargeți.
- Am făcut acest experiment anul trecut, iar dacă vrei să introduci apă și canalizare, nu mai rămâne nimic din asfalt. Acesta este motivul pentru care mi-am schimbat complet strategia și încerc să vin din urmă, mai ales că am intrat într-un proiect european de accesare de fonduri structurale pentru apă și canalizare. Încercăm să venim cât mai mult cu această categorie de lucrări, adică lucrări subterane, să lăsăm terenul să se așeze și apoi să turnăm asfalt. Vă dau un exemplu: pe Șoseaua Națională am reușit de la Podul Viilor și până la Primărie să avem toate utilitățile. Mai mult, în 2011 am reușit să-i convingem pe proprietarii magistralelor de gaze că pe teritoriul Ștefăneștiului conducta era impropriu denumită magistrală de gaze, fiind doar o conductă băgată acum 20 de ani pentru centrala termică de la blocuri și pentru Spitalul de la Călinești și am reușit cu sursele lor, și nu de la bugetul local, să înlocuim și pe stânga și pe dreapta întreaga magistrală de gaze. Am reușit să introducem apă și canalizare și suntem la stadiul în care lucrăm la capitolul de înfrumusețare, adică trotuare decente, ele fiind deja realizate de la Primărie până la blocuri, pe care oamenii pot circula mai confortabil, iar cetățenii riverani ai acestui trotuar au început să-și amenajeze intrările în curți. Vom continua în acest an de la pasarelă, de la cartierul de blocuri către o zonă de servicii mai importantă, Zona Service, pâna la limita cu orașul Pitești, iar în continuare vom merge pe cele două căi, apă și canalizare pe toate străduțele, venirea cu covorul asfaltic, cu șanțul de preluare și cu trotuarul, și abia apoi putem începe să dăm fața unei localități din rurală în urbană. Dacă nu faci lucrurile în această ordine, cheltuiești niște bani degeaba.
# Umblând pe străzile din Ștefănești și în toamnă, până să ningă, și în primăvară, nu am observat ca în alte localități apropiate Ștefăneștiului gropi care să necesite o nouă asfaltare. Cum se întâmplă că la dumneavoastră asfaltul să dureze ani de zile, iar în alte localități doar din toamnă până în primăvară? An de an alți primari asfaltează același drum.
- Sunt mai multe probleme, dar una ar fi aceea că dacă tu, comunitate locală, ești cea care finanțezi proiectul respectiv, poți să te implici astfel încât lucrarea să fie de bună calitate și să-i ceri constructorului să facă ceea ce consideri necesar și legal. Dacă ești beneficiarul unei investiții care nu s-a derulat prin intermediul instituției tale te uiți, faci observații și rămâi cu observațiile. În 2005, printr-un efort comun cu Inspectoratul Școlar am accesat niște bani printr-un împrumut la Banca Mondială pentru reabilitarea completă a Școlii Geneale ”Constantin Brâncoveanu” de la Valea Mare. Proiectul s-a derulat prin intermediul Inspectoratului Școlar. Am avut foarte multe discuții, inclusiv cu dirigintele de șantier, dar am rămas la stadiul de discuții pentru că acel om era reprezentantul ISJ. Am putut să fac doar câteva obiecții abia la final, când trebuia să semnez procesul verbal de recepție a lucrării. Abia atunci am putut să mă implic puțin și să cer niște intervenții. La capitolul drumuri, din 2006 încoace, mai ales că s-a schimbat inclusiv tehnologia de asfaltare, pui cele două straturi, de uzură și de rezistență, dai o grosime mai amplă și dacă urmărești lucrările prin dirigintele de șantier plus omul tău  care înseamnă serviciul de specialitate pe care îl ai, atunci faci treabă de calitate. În ultimii ani am reușit ca, în cadrul instituției, să realizez un serviciu de oameni pe care inclusiv i-am școlit, oameni competenți care să se ocupe de tot ceea ce înseamnă localitate. Dacă urmărești fiecare lucrare, atunci lucrarea e bună. Altă latură ar fi că, pe perioada de iarnă, cu toate că îmi asum să primesc multe reproșuri din partea cetățenilor, dau cu sare cu economie. Dau cu nisip, dar sarea în exces omoară, distruge drumurile și atunci de multe ori încerc să le explic cetățenilor, deși nu întotdeauna găsesc înțelegere, că nu trebuie în prima oră după ce a nins drumul să arate negru. Iar dacă ai contracte cu firme de specialitate, pe ele nu le interesează să-ți spună decât că ți-au făcut drumul, iar eu am făcut întotdeauna deszăpezirea cu utilajele proprii. Mi-a fost milă de drumul meu pentru că tot eu sunt cel care trebuie în fiecare vară, și asta o fac an de an, să-l întrețin, să-l repar. Deci, dacă ești administrator și e drumul tău, o faci cu grijă.
# Vorbeați de canalizarea pluvială. În Ștefănești sunt și zone precum Zăvoi și Streaua. Și aici e nevoie de canalizare pluvială?
- Acele zone nu suferă de canalizare pluvială. Canalizarea pluvială este o problemă pentru zonele de șes și zonele drepte, și în special pentru zona de la Valea Mare și până la Izvorani, zonă care este blocată de calea ferată. Calea ferată este o barieră în calea apelor pluviale, care pleacă din partea de amonte și care ar trebui să se reverse în râul Argeș. Bariera este calea ferată și nu am decât o singură cale de acces pe sub aceasta, undeva în zona cartierului de blocuri, sub pasarelă, și atunci va trebui - și deja am început anul trecut prima mare lucrare de genul ăsta - să realizăm un sistem întreg de canale de preluare a apei pluviale. Am reușit anul trecut să facem primul pas, am venit cu încă o sub-traversare și am făcut primul tronson care ține cam cât tot cartierul, iar în continuare va fi lungit spre Valea Mare, astfel încât să preia toate apele care apar când debitul este mai mare decât cel acceptat. Cu cât apar mai multe locuințe, cu atât terenul fertil ramâne mai puțin, iar cu cât apare mai mult beton, apele care vin din ploi nu au unde să se ducă, se acumulează și crează probleme. Ele trebuie să fie dirijate. Satul Streaua nu are o problemă de genul acesta atâta timp cât este situat pe malul unui pârâu, iar apa pluvială are unde să se ducă. Zona respectiva a fost modernizată prin asfaltarea străzii, a șanțurilor betonate și a podețelor la fiecare locuință. Acolo mai trebuie decât un singur lucru, ca oamenii să întrețină podețele, șanțurile curate ca să se poată duce apele, ceea ce de regulă nu fac. Zona Zăvoiului are o altă problemă, majoritatea căsuțelor pe care cetățenii și le-au construit, le-au făcut la nivelul solului. Nu au fundație, nu au 10-20 de centimetri de beton care să le ridice, iar apa le intră în gospodărie. Aici vinovați sunt oamenii care au abordat un mod de construire greșit.