În această toamnă se lansează “apelul” de proiecte POR pentru reabilitarea termică a blocurilor

Luni, 24 Septembrie 2012 13:50

# O nouă etapă de iluzii la Pitești. # nveloparea, cel mai devreme din... 2014. Intenţii au mai fost, totul e să trecem de faza proiectelor. În urma precedentului program similar de acum trei ani, la Piteşti, din sutele de blocuri înscrise pentru reabilitare, doar 11 au primit promisiuni de finanţare, iar când a fost vorba de concretizarea programului, numai în două cazuri s-a şi trecut la fapte. Cele mai multe asociaţii de proprietari şi-au luat gândul de la pomul lăudat şi s-au apucat de reabilitare pe cont propriu, împestriţând Piteştiul de la un capăt la altul. Rămâne de văzut dacă tot tam-tamul iscat de POR va avea ca finalitate reabilitarea termică a mai mult de două blocuri şi dacă lucrările vor presupune mai mult decât lipirea polistirenului pe faţade.
Vestea pe care ar trebui s-o privim cu entuziasm e că, din octombrie, asociaţiile de proprietari din municipiile reşedinţă de judeţ vor putea spera la lucrări complexe de creştere a eficienţei energetice cu ajutorul fondurilor europene. Este vorba despre o schemă de finanţare ce se va aplica blocurilor construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990, în care locuiesc categorii sociale vulnerabile şi familii cu venituri reduse.  Asociaţiile de proprietari sau locatari beneficiare, sprijinite de autorităţile locale, vor trebui sa participe financiar la aceste lucrări printr-o cofinanţare de 40%, diferenţa de 60% urmând a fi asigurată din bani europeni nerambursabili proveniţi din FEDR şi bugetul de stat.
Partea teoretică cea mai încurajatoare e că ratele de cofinanţare ale autorităţilor publice locale şi asociaţiilor de proprietari vor fi adaptate în funcţie de ponderea în clădire a familiilor cu venituri reduse.
Dacă mai mult de jumătate dintre familiile din clădire au un venit net lunar pe membru de familie sub 150 de euro, împărţirea cofinanţării  se va face astfel: 30% - contribuţia autorităţii publice locale şi 10% - contribuţia asociaţiei de proprietari. În cazul în care mai mult de jumătate dintre familii un venit net lunar pe membru între 150 şi 350 de euro, atunci contribuţia autorităţii publice locale va fi de 20%,  iar contribuţia asociaţiei de proprietari, tot de 20%.
În condiţiile în care mai mult de 50% dintre familii au un venit net lunar pe membru de peste 350 de euro, dar sub 500 de euro, se va vorbi de 10% - contribuţia autorităţii publice locale şi de 30% -contribuţia asociaţiei de proprietari.
Numai că schema propusă are un caracter pilot. Experienţa care va fi acumulată va fundamenta investiţiile în eficientizarea energetică a blocurilor pentru perioada de programare 2014-2020.

Speranţe, abia peste doi ani

Federaţia Asociaţiilor de Proprietari şi Locatari Argeş nu prea vede la Piteşti vreo anvelopare termică în programul pilot ci, cel mai devreme, abia în 2014.
“Sperăm ca începând cu 2014 să avem primul proiect în forma în care să poată fi selecţionat şi care să devină eligibil pentru finanţare. Pentru acest lucru este necesar ca la nivelul administraţiei publice locale să fie elaborată strategia privind reabilitarea termică a sistemului de producţie, transport şi distribuţie a energiei termice. De asemenea, trebuie inventariate toate condominiile  blocurilor care, după criteriile stabilite de UE, ar putea beneficia de fondurile de coeziune pentru anvelopare.“, explică preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari şi Locatari Argeş, Constantin Băjenaru.

Un precedent dezamăgitor

În urmă cu trei ani, un program asemănător a fost derulat şi de Guvern. Sute de asociaţii de proprietari din Piteşti au făcut cereri peste cereri ca să beneficieze de fonduri de la stat şi de la Primărie pentru reabilitarea termică a blocurilor. Numai 11 au fost selectate să ia parte la program iar dintre acestea doar două au primit finanţare, şi aceea insuficientă. Multe asociaţii au trecut la reabilitarea termică pe cont propriu, reabilitare care, în cele mai multe cazuri, s-a rezumat la lipitea polistirenului pe faţadele blocurilor şi s-a încheiat cu transformarea Piteştiului într-o sorcovă. Lipsa unui control în procesul de anvelopare a clădirilor a avut şi  are consecinţe nu doar estetice, ci şi practice
Lucrările heirupiste au umplut de mucegai sute de apartamente, îar în celelalte cazuri în care reabilitarea termică nu s-a făcut ca la carte, apariţia igrasiei e doar o chestiune de timp.

Lipirea polistirenului umple de igrasie blocurile anvelopate

Specialiştii atrag atenţia că folosirea polistirenului este contrară conceptului de dezvoltare durabilă şi creează suspiciuni vizavi de felul în care se vor comporta de-a lungul anilor clădirile anvelopate astfel. Mai mult, cine pretinde că odată cu lipirea polistirenului pe faţade, blocul a fost reabilitat termic, se amăgeşte. Asta pentru că  o reabilitare termică presupune  şi refacerea terasei şi a subsolului ptecum şi montarea de termopane, toate acestea pe lângă refacerea faţadei clădirii prin termosistem.
“Efectul de izolare termică se obține prin obstrucționarea circulației aerului care transportă căldura și căruia se datorează pierderile. Da, dar aerul este acela care transportă și umiditatea, care va rămâne pe loc împreuna cu căldura, favorizând formarea mucegaiului. Până la apariția mucegaiului trec uneori câțiva ani, iar reușita anvelopării pare certă prin diminuarea considerabilă a consumului de energie. Odată cu apariția mucegaiului (până aici au ajuns și celelalte tări), ambientul devine nesănătos și greu de suportat. Singura soluție, dar singura, este aerisirea accentuată a spațiului care însă duce la pierderea căldurii câștigată prin anvelopare. S-ar impune atunci reabilitarea reabilitării, deci cu alte cheltuieli şi vom rămâne cu ochii în soare ca şi după marea contorizare, iar specialiștii vor veni cu alte soluții poate și mai năstrușnice.
Căldura care se pierde are un volum uriaș și un cost pe măsură și, dacă adaugăm deteriorarea mediului, avem un motiv serios pentru a căuta soluții.“, atrage atenţia Laurenţiu Olaru, specialist în probleme termice, care împreună cu fiul său a  obţinut de la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci un brevet pentru realizarea unei incinte pentru protejarea centralelor termice, iar acum caută soluţii la problemele apărute ca urmare a anvelopării termice deficitare.
Cristina Stancu