Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a participat la Conferinţa Mediafax „Food Retail în România”

Luni, 29 Octombrie 2012 23:59

# Daniel Constantin: ”Un angajament politic pe care noi l-am făcut, Uniunea Social Liberală, îl reprezintă reabilitarea sistemului de irigaţii.” Daniel Constantin: Astăzi ne-aţi lansat oportunitatea de a vorbi despre oportunităţi şi provocări în agricultură şi industrie alimentară. În primul rând, cea mai mare oportunitate pe care o are România, chiar dacă există, şi păreri pro şi contra, eu cred că cea mai mare oportunitate este aceea ca suntem stat membru al Uniunii Europene, lucru care ne oferă, din punctul meu de vedere mult mai multe avantaje decât dezavantaje. Eu cred că dacă România va fi stabilizată din punct de vedere al statutului de stat membru, dacă România va învăţa mai bine să utilizeze instrumentele europene pe care le are la dispoziţie, cred că avantajele se vor vedea mult mai repede, atât în plan economic, cât şi în plan social.

Din punct de vedere al agriculturii, vreau să vă spun că statutul de stat membru oferă foarte multe avantaje – în primul rând prezenţa pe piaţa unică, o piaţa mult mai mare,  care înseamnă implicit locuri mai multe de desfacere pentru producător. Pe de altă parte suntem implicit parte a Politicii Agricole Comune, aceeaşi politică pe care o practică şi Germania, Danemarca şi alte stat mai vechi ale Uniunii Europene, cu aceleaşi instrumente, ceea ce creează dacă vreţi, sentimentul de egalitate între producătorul, comerciantul din România şi cel din alt stat membru.
Sigur că mai avem multe de îmbunătăţit şi lucrurile acestea se fac în timp. Atunci când vorbim despre producători, pentru că mulţi dintre producători ar spune astăzi că România nu are acelaşi tip de subventii, ajutoare -- cum vreti sa le spuneti dumneavoastra – pe care-l are un producator dintr-un stat membru mai vechi. Lucrurile acestea se regleaza in timp, Romania a aderat in anul 2007, nefiind prins in bugetul Uniunii Europene.
Din pacate nu se întâmplă și în România, mai ales că în 2012 atunci când am avut ceva probleme legate de secetă, din păcate a trebuit să gestionăm toate aceste lucruri cu cel mai mic buget pe care l-a avut România de după 1989. Există însă o compensație, dacă vreți, prin faptul că avem la dispoziție fonduri europene mult mai multe decât alte ministere. Si as face o comparatie la nivel national. Dacă România are la dispoziţie în perioada 2007-2013 în jur de 31 miliarde de euro, numai pe zona de agricultură avem 12,5 miliarde de euro: 8 miliarde pe zona de dezvoltare rurală şi 4,5 miliarde pe zona de plăţi directe, măsuri de piaţă. Deci principala oportunitate cred că este, din această perspectivă, accesul la fondurile europene, faptul ca suntem  stat membru.
Cred că pe zona de agricultură am şi reuşit să valorificăm destul de bine această oportunitate, astfel suntem pe zona de dezvoltare rurală la un grad de accesare de peste 50 %.
Lucrurile s-au schimbat destul de mult şi principalul factor de impulsionare cred că l-au constituit fondurile europene care le-am avut la dispoziţie. S-au făcut foarte multe investiţii în această perioadă, în special pe zona de dezvoltare rurală, investiţii pe zona de producţie vegetală în special, de aceea astăzi încercăm să modificăm oarecum Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi să punem oarecum accent şi pe zona de zootehnie.
S-au făcut investiţii şi faptul că nu mai este nici un euro astăzi disponibil la Măsura 123 care vorbeşte de depozite, de procesarea produselor alimentare, deci nu mai avem absolut nici un euro la dispoziţie vorbeşte foarte mult despre investiţiile care s-au făcut. În această perioadă chiar avem preocupare crescută să alocăm de la alte măsuri care nu au avut căutare în rândul beneficiarilor, să alocăm fonduri pentru că piaţa are nevoie de asemenea investiţii.
Revenind la sectorul de alimentatie, s-a încercat în anul 2009, dacă vă amintiţi, să creăm un cod de Bune Practici în relaţia dintre producător şi comerciant, în special în hypermarketuri. Sigur că atunci nu s-au putut pune anumite condiţii hypermarketurilor pentru a valorifica mai mult produsele româneşti. Dacă astăzi Consiliul Concurenţei ne spune că este ceva mai deschis, îmi permit să redeschid discuţiile cu câteva idei, spun eu constructive, în special pentru producători.
V-aş vorbi puţin şi de anumite provocări, cum ar fi de exemplu reabilitarea sistemului de irigaţii. Cred în continuare că fără un sistem de irigaţii competitiv, nu sunt nostalgic vis a vis de ce se întâmpla înainte de 1989, atunci când se puteau iriga 3 milioane de hectare, dar cred că adevărat că dacă nu vom pune prioritar lansarea unui proiect amplu de reabilitare a sistemului de irigaţii, nu putem vorbi de agricultură competitivă.
De aceea, în ceea ce mă priveşte, cred că este un angajament politic pe care noi l-am făcut, Uniunea Social Liberală, avem ca prioritate reabilitarea sistemului de irigaţii. Sunt discuţii pe care le facem aproape lunar la Bruxelles pe acest program pentru că, din păcate, România nu-şi permite astăzi să aloce un miliar de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii. De aceea, încercăm să ne orientăm către fonduri europene, să convingem Uniunea Europeană de necesitatea implementării unui astfel de program. Nu este uşor, încă nu s-a finanţat la nivel european un astfel de proiect dar sperăm să găsim înţelegere acolo pentru că este o prioritate, aşa cum o prioritate în România la un moment dat a fost să demonstrăm Bruxelles-ului că avem nevoie de bani pentru  autostrăzi, aşa cum a fost nevoie să demonstrăm că avem nevoie de bani pentru dezvoltarea resurselor umane, aşa cred că trebuie să demonstrăm în momentul de faţă că o prioritate naţională o reprezintă reabilitarea sistemului de irigaţii.