Portret de politician. Constantin Tămagă, candidat din partea USL (PSD) la Senatul României în colegiul 3

Luni, 05 Noiembrie 2012 23:26

Constantin Tămagă, intrat în politică încă din anul 1973 - fiind membru PCR,  nu a reuşit să se remarce cu nicio faptă măreaţă în faţa cetăţenilor pe care îi reprezintă. În momentul când a intrat în Partidul Comunist Român, Constantin Tămagă era inginer şef la C.A.P.-ul din Mozăceni, iar după intrarea în PCR, în câţiva ani de zile, a ajuns pe o funcţie de conducere ceva mai înaltă, şi anume director la SMA Slobozia Argeş. În anul 1982 a ajuns director adjunct  la Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie Argeş, unde a stat până la căderea lui Ceauşescu. După Revoluția din 1989, trendul ascendent al lui Constantin Tămagă nu s-a oprit, din contră, a continuat, în anul 1990 ajungând director general la Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie. De atunci trendul ascendent al lui Constantin Tămagă a devenit invers proporţional cu al agriculturii, în special cu cea din Argeş. Pe măsură ce Constantin Tămagă urma trendul ascendent, agricultura îl urma pe cel descendent. Privatizările C.A.P.-urilor, date mai mult pe degeaba anumitor persoane, al căror interes era altul decât agricultura, sistemele de irigat, după care plângem azi, care au fost lăsate în paragină - sunt principalele motive ce au pus agricultura românească pe butuci, iar unul din contemporanii acestor fapte este şi Constantin Tămagă, cel care azi şi în fiecare campanie electorală spune că va lua măsuri în sprijinirea agriculturii. Din păcate acestea nu se văd, fiind doar promisiuni electorale şi atât.
În anul 1997, imediat după venirea ţărăniştilor la putere, Constantin Tămagă a pierdut funcţia de director general al D.G.A.A. Argeş, dar a rămas în sistem ca şef serviciu şi apoi ca director adjunct.
În anul 2000 a intrat în Parlamentul României. Între anii 2001 – 2004 Constantin Tămagă a fost prefectul judeţului Argeş, dar din păcate nici în perioada aceasta nu s-a afirmat cu nimic măreţ pentru cetăţenii judeţului. În perioada cât a fost prefectul Argeşului, reprezentatul Guvernului în teritoriu, a avut loc prăbuşirea uzinei Aro din Câmpulung Muscel, adică privatizarea dubioasă a acesteia, care la scurt timp după s-a închis, rămânând mii de oameni fără locuri de muncă.
În 2004 a intrat din nou în Parlamentul României, în Camera Deputaţilor, dar nici acolo activitatea sa nu a fost una strălucită. În cei patru ani de mandat, Constantin Tămagă a avut doar 17 propuneri legislative din care 11 au fost respinse, patru au fost uitate la Senat şi doar două s-au concretizat în legi. Nici la capitolul luări de cuvânt Constantin Tămagă nu a fost activ având doar 31, număr ce este foarte mic ţinând cont de perioada mandatului care durează patru ani.
În 2008, după terminarea mandatului de deputat, a ajuns din nou în Parlamentul României, dar de data asta în Senat. Aşa cum era de aşteptat, nici aici activitatea lui Tămagă nu a fost una ultra-productivă pentru județ. Acum, se vrea din nou senator…
Lucian Gherguş