73 de cazuri de muncă la negru depistate într-o singură lună

Luni, 25 Februarie 2013 00:00

# Comparativ cu alte judeţe, în ianuarie 2013,  ITM Argeş a depistat cele mai multe de cazuri de muncă fără forme legale. În evaluarea conducerilor direcţiilor deconcentrate, evaluare finalizată luna aceasta de către Instituţia Prefectului,  Inspectoratul Teritorial de Muncă Argeş a obţinut calificatiul “foarte bine”.  Prefectul Cristian Soare  a caracterizat  ITM  Argeş ca o “instituţie dinamică, ce s-a remarcat prin implicarea în multe acţiuni comune cu alte instituţii, în activităţi de prevenire şi combatere a unor serii de infracţiuni (munca la negru, exploatarea prin muncă a minorilor etc)” Despre ce a contat în această evaluare, cui i se datorează punctajul cumulat şi cu ce probleme se confruntă, totuşi,  Inspectoratul Teritorial de Muncă Argeş, aflăm de la inspectorul şef Mihail Oprescu.
# În primul rând, în ce a constat şi ce a contat în această evaluare?
- Este pentru prima dată când aceste calificative vizează nişte evaluări extrem de clare, făcute într-un mod profesionist, fapt care subliniază încă o dată experienţa pe care dl. prefect o are în administraţie, fiind, după părerea mea, unul dintre cei mai vechi şi mai bine pregătiţi oameni în acest sector de activitate, pornind de la conducători de instituţii şi până la simpli profesionişti în domeniul administraţiei publice. Criteriile au fost simple: implicarea şi dinamica pe care instituţia le are în aplicarea programului de guvernare şi a politicilor publice  ale ministerelor de resort, vizibilitatea în relaţia cu cetăţenii, care sunt principalii beneficiari ai serviciilor şi cu instituţiile mass-media,  relaţia şi corespondenţa avute din punct de vedere al activităţii profesionale cu instituţiile autorităţilor locale, gradul de implicare în proiecte cu fundament european şi vizibilitatea la nivel naţional. Vreau să subliniez însă că acest calificativ pe care l-am primit este calificativul Inspectoratului Teritorial de Muncă Argeş, al colegilor care lucrează zi de zi aici şi abia apoi al inspectorului şef, al celui care temporar conduce această instituţie. 
# Dintre toate aceste criterii, care a contat cel mai mult în creşterea punctajului?
- Aşa cum am văzut şi din aprecierea făcută de d-l prefect, a contat colaborarea cu instituţiile publice care au printre obiective eradicarea muncii la negru,  prin acţiunile de control tematic - şi aici ţin să subliniez faptul că avem  nişte parteneriate extrem de benefice cu Instituţia Jandarmeriei,  cu Instituţia Poliţiei, cu Biroul de Combatere a Criminalităţii  Organizate Piteşti, cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş, toate conlucrând, alături de Inspecţia Muncii, în scopul comun de combatere şi eradicare a fenomenelor ce pot perturba activităţile sociale, pornind de la munca la negru până la tot ceea ce înseamnă pericolul în această zonă, pe palierele de competenţă ale fiecărei instituţii. Cred că această colaborare a fost determinantă. Apoi, faptul că ITM Argeş are un program şi o deschidere totală faţă de cerinţele cetăţenilor, un program de lucru cu publicul aproape suprapus pe programul de muncă al inspectorilor, că dăm o mare importanţă organismelor de media şi modului în care comunicăm  către societate activitatea noastră, că am reuşit  să ne clasăm în primele 5 locuri la nivel naţional, că am reuşit la nivelul anului trecut  să organizăm la Piteşti un bilanţ de activitate al Inspecţiei Muncii România, fapt care nu se mai întâmplase în judeţul nostru (pe parcursul a două zile, toţi inspectorii şefi şi inspectorii şefi adjuncţi din ţară, conducerea Inspecţiei Muncii România şi conducerea Ministerului Muncii  s-au întâlnit la Piteşti pentru bilanţul anului 2012 şi analiza rezultatelor. Am câştigat vizibilitate, informaţiile au ajuns direct către noi de la cel mai înalt sistem de conducere al Ministerului Muncii. Printre  efecte  s-a numărat şi popularizarea zonei şi a oraşului, fiind vorba, până la urmă,  şi de o chestiune de mândrie locală.
Ţin să subliniez că în luna ianuarie a acestui an, o lună mai grea în domeniul activităţii noastre, am reuşit să avem  indicatori de performanţă extrem de buni. Am descoperit cel mai mare număr de persoane fără forme legale, muncitori la negru cum sunt  popular cunoscuţi, din ţară. Este vorba despre 73 de persoane şi un cuantum al amenzilor de peste 350 de mii de lei, numai pe partea de relaţii de muncă. De asemenea, am înregistrat şi o diminuare, în ultimul trimestru al anului trecut, a  fenomenelor de accidente de muncă, cu excepţia accidentelor rutiere petrecute în timpul orelor de serviciu, care încă sunt în nomenclatorul accidentelor de muncă, dar pe care viitoare legislaţie a muncii le va scoate din competenţa noastră şi le va trece în competenţa organelor de poliţie.

”Printre problemele cel mai des întâlnite se numără cele legate normarea timpului de lucru”

# Care a fost cel mai spectaculos caz instrumentat de inspectorii ITM Argeş  în cele 9 luni pe care le-a vizat evaluarea?
- Spectaculosul în activitatea noastră nu este atât de pregnant. Poate faptul că domeniile de activitate în care am descoperit aceste  cazuri sunt legate de comerţul produselor agroalimentare sau de zona pieţelor amenajate la nivelul localităţilor. Sau faptul că au existat, de exemplu, anumite acţiuni, chiar una foarte recentă, întreprinsă alături de colegii de la Crimă Organizată, sub coordonarea Instituţiei Prefectului, pentru combaterea muncii fără forme legale în saloanele de masaj.  Datele nu sunt finalizate, dar se pare că vor evidenţia anumite nereguli în acest domeniu. Cel puțin, de la prima constatare este vorba şi despre persoane minore, în total fiind vorba despre 7-8 salariaţi fără acte. Apoi, în zona C-lung şi în zona de sud a judeţului  au fost identificaţi mulţi angajatori ai căror salariaţi  n-au nici măcar condiţiile şi formele minimale de documentaţie legală.
# Care sunt, în Argeş, cele mai frecvente forme de eludare a legislaţiei muncii?
- Printre problemele cel mai des întâlnite, aproape permanent pot spune, se numără cele legate normarea timpului de lucru, munca de noapte, abia apoi munca fără forme legale, nerespectarea normelor de protecţie a muncii şi de siguranţă în muncă. Mă gândesc la faptul că nu au echipament, nu au instructajul făcut, nu au documentaţia medicală la zi, munca în perioadele de repaus legale şi în weekend. Sunt o mulţime de abateri. Singura chestiune care rămâne în discuţie este că aceste forme de constatare a abaterilor au un termen de 30 de zile în care, conform Codului Muncii, angajatorul trebuie să reglementeze situaţia din punct de vedere al statisticii şi pontajului şi atunci raportările noastre sunt puţin ulterioare constatărilor.
# Care este statistica deceselor cauzate de nerespectarea condiţiilor de muncă?
- Din nefericire, au fost câteva decese, dar niciunul nu a fost cauzat de nerespectarea condiţiilor de muncă. A fost vorba despre accidente din zona rutieră, accidente care sunt încă  prinse în categoria accidentelor de muncă - şoferii  sau pasagerii decedaţi erau în timpul serviciului sau se deplasau spre sau dinspre locul de muncă, considerându-se ca fiind vorba de spaţiul timpului de muncă. Accidente de muncă propriu-zise n-au fost însă anul acesta. Au existat, în schimb, evenimente soldate cu anumite invalidităţi sau anumite concluzii medicale care au condus la incapacitate temporară de muncă pe un termen limitat de zile.  Dacă ne referim însă la cele nouă luni de evaluare, au existat şi accidente de muncă propriu-zise. Mi-aduc aminte de un caz din zona Arefu,  petrecut la o societate comercială comunală. Persoana care a decedat nu era angajată, ci un client,  dar salariata implicată în accident, care s-a ales cu o vătămare corporală gravă, nu avea formele legale de angajare. Pentru astfel de cazuri se suspendă activitatea pentru  improvizaţiile tehnice constatate, se sancţionează faptul că persoana n-a fost angajată cu forme legale, se sancţionează şi pe linie de protecţia muncii, întrucât n-au fost îndeplinite condiţiile de instruire a personalului. Amenda poate ajunge la 200 de milioane pentru o singură persoană.

”Majoritatea dintre cei care au primit o sancţiune cu amendă contestă procesele verbale de control”

# Cu ce dificultăţi  se confruntă inspectorii ITM Argeş pe teren şi cam câte dintre acţiunile lor sunt contestate în instanţă?
- Contestaţia e un drept al fiecărei persoane şi majoritatea dintre cei care au primit o sancţiune cu amendă contestă procesele verbale de control, însă nu aceasta este problema principală, fiindcă, în instanţă, majoritatea proceselor sunt câştigate de noi. Problema cea mai mare cu care ne confruntăm este lipsa mijloacelor logistice suficiente pentru a interveni în zonele mai puţin accesibile şi mă gândesc, de exemplu, la zonele forestiere unde este foarte greu de pătruns, exploatările forestiere se află în zone greu accesibile, nu avem cu ce să mergem până acolo etc. Norocul nostru este că avem anumite parteneriate cu  instituţii precum Direcţia Silvică, Jandarmerie şi nu numai, care ne sprijină în aceste activităţi. Ne confruntăm şi cu atitudini recalcitrante şi poate că într-un fel este şi normal, pentru că nimeni nu este fericit când organele statului îşi exercită atribuţiile de control. Noi, şi eu şi colegii mei, încercăm să ne adresăm cât se poate de politicos explicându-le angajatorilor că intrarea în legalitate este în interesul lor şi al angajaţilor. Nu întreprindem aceste controale în ideea de a sancţiona, acţionăm în primul rând pe partea de prevenţie, de explicare a normelor care se cer îndeplinite şi abia atunci când se vede reaua voinţă  sau când se văd lucrurile care nu se doresc a fi făcute, aplicăm şi sancţiuni, însă când este vorba despre cazuri flagrante de  muncă la negru, avem toleranţa este zero, nu mai vorbim despre îngăduinţă.
# Ce şi-a propus ITM Argeş pentru următoarele luni?
- În primul rând avem în desfăşurare un program de activităţi ce se derulează în colaborare şi în parteneriat cu ISJ Argeş, de conştientizare a normelor privind securitatea şi protecţia muncii la nivelul unităţilor de învăţământ,  fiind vizate atât cadrele didactice cât şi elevii din anii terminali, mă refer la liceele care au activitate pe latura tehnică. De asemenea, vom avea câteva întâlniri periodice cu angajatorii cărora vom încerca să le explicăm şi să-i ajutăm în demersul de implementare a legislaţiei muncii, ca să nu mai poată invoca acea scuză permanentă că nu le-au fost aduse la cunoştinţă prevederile legale. O să încercăm o mediatizare şi o pătrundere în implementare a acestor proiecte cât mai largă, inclusiv sprijinindu-ne pe partenerii noştri obişnuiţi care sunt instituţiile de media, asociaţiile de profil ale oamenilor de afaceri, ale diferitelor bresle şi organizaţii de profil. De asemenea, ne-am propus ca până la sfârşitul anului, o serie de angajatori care în ultima perioadă nu au avut controale tematice din partea instituţiei noastre (şi aici beneficiem de suportul informatic al programului Pacific, ultima perioadă de 2-3 ani fiind evidenţiată acolo) să treacă printr-o anumită verificare ca să ne formăm o imagine de ansamblu la nivelul judeţului  a stării, condiţiilor de muncă şi a modului în care se respectă prevederile legislaţiei muncii.