”Au fost, în trecut, miniștri care nici nu au știut de existența Institutului”

Luni, 25 Martie 2013 16:07

# Mihail Coman, director general ICDP Mărăcineni. Înființat în anul 1967 și intrat pe o pantă accentuat descendentă după Revoluția din 1989, Institutul de la Mărăcineni începe, ușor, să revină la strălucirea de odinioară. Deși activitatea de cercetare este, în continuare, nesusținută, baza materială și o bună administrare, dar și programul ”mărul în școală”, au permis instituției sus-amintite să ridice, din nou, stindardul. Despre problemele cu care se confruntă, dar și despre realizările și planurile de viitor ale acesteia, am purtat o discuție cu directorul general, domnul Mihail Coman    
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni oferă, într-o accepțiune globală, două produse: un produs intelectual, care provine din divizia de cercetare și se referă la producerea de soiuri noi, tehnologii noi, portaltoiuri noi etc., și un produs care provine din departamentul de dezvoltare și care este reprezentat fie de pomi fructiferi, fie de portaltoi sau de fructe. Aș vrea să evidențiez faptul că, de câțiva ani, Institutul a organizat activitatea de desfacere, exact ca în statele dezvoltate, în exclusivitate pe bază de contract. Spre exemplu, producția de fructe este desfăcută pe două mari piețe – una este reprezentată de un lanț de supermarket-uri, cealaltă este programul denumit generic ”măr în școală”. Nu mai putem face,în ziua de azi, valorificare cu plasa către persoane fizice, mai ales că vorbim de o producție de peste 1.000 de tone.

”Producem între 50.000 și 100.000 de pomi, pe bază de contracte semnate cu un an-doi înainte”

# Este cunoscut faptul că multe instituții de profil întâmpină mari probleme financiare, fapt care le-a dus către ruină. Cum stați aici, la Mărăcineni?
- Deja, prin proiectele aflate în derulare, Institutul a reușit să își modernizeze baza de depozitare. Aceste investiții au fost foarte mari, motiv pentru care, după cum vă spuneam, ne interesează o piață stabilă, eficientă, bazată pe contracte ferme, cu desfacere en-gros. Același lucru se întâmplă și cu materialul săditor pomicol. Spre exemplu, în anul 2012 am valorificat peste 90% din acest material. Ca atare, în momentul de față mai avem material numai pentru satisfacerea cererilor mici.  În momentul de față producem între 50.000 și 100.000 de pomi, pe bază de contracte semnate cu un an-doi înainte. Încercăm să familiarizăm o anumită conduită pe piață, în sensul de disciplină. Spre exemplu, am livrat, în toamna anului 2012, peste un milion de stoloni, către o fermă din sudul țării. În momentul de față nu avem acest produs, tocmai din acest motiv, în ofertă. Deasemenea, săptămâna aceasta am semnat contracte cu câțiva operatori privați, pentru toamna anului 2013. Ne adaptăm la piață, suntem în totalitate extrabugetari și trebuie, cu eforturi zilnice, să asigurăm salariile celor 110 angajați.
# Sunteți furnizori ai firmelor care distribuie produsele alimentare în școli, mai exact programul lapte-corn-măr.
- Da. Câștigătorii licitațiilor ne contactează după ce câștigă, noi putând asigura cantități mari de mere, de o calitate bună și la un preț competitiv. În momentul de față, asigurăm derularea programului în județul Dâmbovița. Contractele sunt de cantități mari, ceea ce nouă ne convine, creîndu-ne o oarecare stabilitate din acest punct de vedere.
# Pentru că a venit vorba și de partea comercială, spuneți-ne și cum stați cu banii
- Fiecare om din această instituție este salarizat în funcție de ceea ce produce. Cercetarea din proiectele de cercetare - și aici avem un minus pentru că Ministerul nu mai organizează concursuri de circa trei ani. Suntem la zi cu toate, baza noastră de date cumulează experinețele ultimilor aproape 50 de ani, ceea ce nu este deloc de neglijat. Putem intra și în tematica de diversitate, suntem în relație și cu alte institute, ne gândim și la tematici interdisciplinare. Este însă o perioadă mai grea, în care cercetarea înregistrează, la nivel național, pierderi. Cealaltă parte, cea de dezvoltare, are o piață destul de concurențială. și aici mă refer atât la impedimentele importurilor ieftine cât și, mai ales, la partea nefiscalizată a pieței. Noi suntem o instituție publică și intrăm pe o piață, probabil în proporție de 80% nefiscalizată. Ori, numai aplicarea TVA-ului reprezintă un ”handicap” de circa un sfert din preț. Important este să nu ieșim pe pierdere. Unitatea a reușit, cu tote accidentele climatice din 2012, și aici mă refer mai ales la secetă, să înregistreze un mic plus financiar. În afară de aceste probleme, Institutul cheltuie anual o sumă în jur de 800.000 – 1.000.000 de lei noi cu munca ocazională, cea a sezonierilor. Reprezintă o piață importantă de muncă pentru comunele din jur, fiind vorba, mai ales în sezon, de până la o mie de persoane. Forța de muncă este atrasă mai ales din Mărăcineni, Colibași și Budeasa. Ca să revin la partea financiară, desigur, suntem susținuți periodic, din punct de vedere financiar, de statul român, prin forul competent, Academia de Științe Agricole și Silvice. Prima noastră grijă este să menținem activitatea de cercetare, activitate care consumă fonduri. Este normal ca statul să intervină și să facă plăți, pentru că are nevoie de cercetare.     
# Avem ministru argeșean. Se simte? Aveți speranțe că se va simți în viitor?
- Sigur că se simte. Au fost, în trecut, miniștri care nici nu au știut de existența Institutului. Au existat deja mai multe discuții la nivelul conducerii A.S.A.S. cu reprezentanți din vârful ministerului, domnul ministru însuși s-a arătat interesat de menținerea activității de cercetare. Într-adevăr, începe să se facă simțită nevoia de reorganizare, nu m ai putem funcționa cu un număr mare de unități dispersate. Sunt convins că Ministerul Agriculturii va lua în calcul efectele globalizării pe plan mondial, avantajele acesteia. Noi suntem în prima linie a luptei și, cu ajutorul rezultatelor - și, desigur, și al domnului ministru, argeșean de-al nostru – ne vom menține în elita cercetării din domeniu.        
Interviu realizat de Alex Silvestru