Lucrările la podul de peste Râul Argeş n-au fost precedate de un studiu de trafic, aşa cum era normal

Luni, 01 Aprilie 2013 00:00

# Un proiect fără cap, dar cu o mare coadă… de maşini. # Prof. univ. dr. ing. Alexandru Boroiu, decanul Facultăţii de Mecanică şi tehnologie – UPIT: „Toate proiectele de construcţii includ un studiu de trafic!”. Bâjbâiala continuă şi la o lună de la demararea lucrării de reabilitare a podului de peste Râul Argeş, lucrare care a venit la pachet cu haosul aferent produs în cea mai mare intersecţie a Piteştiului. Pentru că în proiectul lucrării n-au fost prevăzute variante ocolitoare pentru traficul auto şi, mai grav, n-a existat nici măcar un studiu de trafic de la care să pornească găsirea soluţiilor, autorităţile locale încă se mai dau peste cap să calmeze nervii şoferilor nevoiţi să treacă prin zona Podul Viilor.

Reprezentanţii Primăriei Piteşti,  beneficiara proiectului de reabilitare a podului de peste Râul Argeş, s-au întâlnit, din nou, săptămâna trecută, cu specialiştii din cadrul Universităţii Piteşti, cu reprezentanţii Poliţiei  Rutiere Argeş şi Poliţiei Locale şi cu cei ai celorlalte structuri implicate în încercarea de rezolvare a problemelor de trafic din zona Podul Viilor, pentru a continua căutarea soluţiilor de descongestionare a celei mai mari intersecţii a Piteştiului, mai ales că lucrările la respectivul obiectiv vor continua în paralel cu cele de reabilitare a podului de peste Râul Doamnei. Cum pe podul de peste Argeş nu vor mai putea funcţiona decât două benzi de circulaţie, specialiştii au optat între o variantă care presupunea folosirea unei benzi de ieşire şi a uneia de intrare (opţiune dovedită a fi neviabilă) şi varianta folosirii a două benzi de intrare, soluţie care, potrivit, analizelor efectuate de specialiştii UPIT, ar fi cea optimă.
“Am rămas la soluţia celor două benzi de ieşire, ca să nu blocăm oraşul. Este varianta care se practică peste tot în lume. Pe această soluţie am realizat studiul reglementării circulaţiei  rutiere în întreaga zonă afectată de această etapă de construcţie. Am proiectat  şi semnalizarea rutieră dinspre Câmpulung, dinspre Autostradă, dinspre Vâlcea şi dinspre Curtea de Argeş, iar referitor la devierea traficului auto, se vor folosi toate cele trei baraje existente - Budeasa, Prundu şi Goleşti - dar va trebui să se realizeze o acoperire cu covor asfaltic a carosabilului, pentru că respectivele baraje n-au fost proiectate în acest sens. De asemenea, se merge pe reablitarea Străzii Argeşului, cea care trece prin dreptul coloniei ACH, astfel încât pe lângă râu să se circule pe un singur sens şi, apoi, să se pătrundă pe centură. În final, cu semnalizarea rutieră pe care am proiectat-o, sperăm ca circulaţia să funcţioneze. Cu siguranţă, orientarea pe care am realizat-o va face ca fiecare conducător auto să aleagă varianta potrivită, respectând principiul care spune că în condiţii de congestie, toate drumurile alternative sunt echivalente.”, explică prof. univ. dr. ing. Alexandru Boroiu, decanul Facultăţii de Mecanică şi tehnologie – UPIT, cel care coordonează studiul reglementării circulaţiei  rutiere în  zona afectată  de lucrări.

Urmează o săptămână de pregătiri pentru implementarea soluţiilor

Cine va suporta cheltuielile cu indicatoarele?  Iată încă o întrebare  asupra căreia încă se mai meditează! Dar nu aici e problema cea mai gravă, ci în faptul că punerea în practică a soluţiilor propuse de speciliştii UPIT nu se poate face cât ai bate din palme, pentru că cele trei baraje nu sunt încă pregătite să preia fluxul de maşini, iar strada Argeşului are nevoie de asfaltare. De ce nimeni nu s-a gândit să toarne asfalt pe aceste  rute înainte de a începe lucrările la podul de peste Râul Argeş? E o întrebre pe care specialiştii UPIT  n-o rostesc, dar pe care, probabil, o gândesc, mai ales că lucrarea  care a generat tot haosul este un proiect destul de vechi al municipalităţii.
“Dacă ar fi fost o orientare din timp - dar sigur că pentru asta era nevoie de nişte bani - şi  dacă drumul  care trece peste barajul Prundu ar fi fost asfaltat mai demult, dacă  Strada Argeşului era în condiţii bune, cu siguranţă niciodată nu ar fi existat ambuteiajul de la Podul Viilor.  E bine că, totuşi, aceste lucrări se vor face, pentru că ele vor rămâne  ca alternativă, chiar dacă circulaţia se va reglementa.”

Alexandru Boroiu: “Am pornit la drum fără să avem un grafic al lucrărilor!”

Specialiştii UPIT au rămas uimiţi când au constatat că în căutarea soluţiilor de descongestionare a traficului auto trebuie să plece de la zero.
“Am pornit la drum fără să avem la dispoziţie o etapizare, un grafic al  lucrărilor, o diagramă, în baza cărora să ne dăm seama cum se circulă în zonă, aşa că a trebuit să vizităm toate aceste puncte pentru a  vedea  care e situaţia şi ce e de făcut  (…) Toate proiectele de construcţii, mai ales cele de anvergură cum este acesta, includ un studiu de trafic care arată modul în care lucrarea afectează circulaţia în zonă  şi ce soluţii se propun, astfel încât impactul în trafic să fie  diminuat. Noi nu am văzut acest studiu, poate că el există, dar nu l-am găsit noi….  Probabil că acum se merge  foarte, foarte repede pentru că se doreşte rezolvarea problemei. Apreciez poziţia d-lui primar care ne-a convocat  şi sperăm ca lucrurile să se rezolve cât mai repede”, mai spune decanul Facultăţii de Mecanică şi tehnologie al  UPIT, Alexandru Boroiu.
Aşa cum am arătat într-un  număr anterior al ziarului nostru,  dacă primăria solicita proiectantului (IPTANA  SA) o variantă pentru devierea traficului auto, acesta era obligat să vină cu o soluţie care ar fi putut fi pusă în practică odată cu demararea lucrării de reabilitare a podului, astfel încât tot acest disconfort să poată fi evitat.
Cristina Stancu