Tudor Pendiuc acuză organizaţiile pentru protecţia animalelor că nu fac nimic concret pentru rezolvarea problemei maidanezilor

Luni, 22 Aprilie 2013 00:00

# Carmen Arsene, preşedinte FNPA: ”ONG-urile din Piteşti  au suportat toate costurile legate de gestionarea câinilor comunitari” # Tudor Pendiuc: “Organizaţiile de protecţie a animalelor trebuie să se gândească şi la oameni”. Săptămâna trecută, edilul şef al Piteştiului a participat la o rundă de dezbateri pe marginea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, dezbatere desfăşurată la Camera Deputaţilor, unde şi-a exprimat nemulţumirea vizavi de proiectul legislativ adoptat de Senat. Întors la Piteşti, Tudor Pendiuc a atacat organizaţiile de protecţie a animalelor pe care le-a acuzat că nu fac nimic concret pentru rezolvarea problemei maidanezilor. Conducerea Federaţiei Naţionale pentru protecţia animalelor explică însă că Piteştiul este singurul oraş din Romania unde problema câinilor s-a gestionat numai pe bani privaţi, fără implicarea banului public.
Primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc,  consideră că, în forma actuală, proiectul legislativ n-are şanse să rezolve problema  maidanezilor. Potrivit variantei adoptate de Senat, variantă pe marginea căreia s-au purtat dezbateri şi în Camera Deputaţilor, câinii agresivi ridicaţi din stradă nu vor putea fi eutanasiaţi, ci vor fi menţinuţi în padocurile din adăposturi, decizia retrimiterii în teritoriu urmând să fie luată de fiecare administraţie locală.   “Noi nu dorim eutanasiere, nu dorim sterilizare, dorim rezolvarea problemei în mod unitar, iar noi, Piteştiul, suntem un exemplu clar al sterilizării şi returnării, dar problema nu s-a rezolvat”, spune Tudor Pendiuc. Pe scurt, nemulţumirile Primarului Piteştiului şi ale multor alţi edili de oraşe sunt urmare a faptului că Senatul a reexaminat, luna trecută, o propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor, pisicilor şi a altor animale, care conţinea o serie de prevederi declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională pentru că, potrivit acestora, puteau să fie eutanasiaţi şi câinii care nu erau adoptaţi în termen de 30 de zile, precum şi cei agresivi, abandonaţi sau cărora nu le puteau fi identificaţi aparţinătorii. În opinia multora, noua variantă legislativă îngrădeşte şi mai tare autorităţile locale în gestionarea fenomenului.
Tudor Pendiuc a atacat organizaţiile pentru protecţia  animalelor pe care le consideră implicate în  rezolvarea problemei maidanezilor doar la nivel declarativ. „Să nu fie îngrijoraţi cei de la protecţia animalelor că eutanasiem sau facem altceva. Le recomand şi-i invit să vină alături de noi cu sprijin material pentru că nimic nu se poate face fără sprijin material. Iubim animalele? Foarte bine! Şi eu le iubesc! Dar ce facem concret, că numai pancarte nu sunt de ajuns? (...) Organizaţiile de protecţie a animalelor trebuie să se gândeasccă şi la oameni”, a declarat edilul şef al Piteştiului.

Carmen Arsene: “Când propun soluţii, organizaţiile de protecţie a animalelor includ şi oamenii”

Conducerea Federaţiei Naţionale pentru protecţia animalelor arată că lucrurile  nu stau chiar aşa cum le prezintă primarul. “Când propunem soluţii pentru rezolvarea situaţiei câinilor comunitari, indiscutabil includem oamenii. Aceasta este o problemă a societăţii şi trebuie rezolvată. Nimeni nu vrea câini în stradă, nici iubitorii, nici neiubitorii de câini, nici ONG-urile şi nici autorităţile (cel putin cele piteştene). ONG-urile din Pitesti nu numai că au oferit sprijin material, dar au suportat şi toate costurile legate de gestionarea câinilor comunitari. Este singurul oraş din România unde s-au gestionat în totalitate câinii numai pe bani privaţi, fară implicarea banului public”, spune preşedintele FNPA, Carmen Arsene.

Tudor Pendiuc: “Eu nu spun eutanasiere. Că-mi trece sau nu prin minte, e altă problemă!”

Primarul Piteştiului consideră că fără o inventariere a câinilor, fără sancţionarea celor care dau drumul acestor animale în stradă, fără simultaneitatea măsurilor în toate localităţile judeţului şi la nivel naţional, iniţiativa legislativă nu va avea efectul scontat: „Numai sterilizarea, aşa cum spune legea votată de Senat, nu rezolvă problema (…). Trebuie luate şi alte măsuri. Eu nu spun eutanasiere. Că-mi trece sau nu prin minte, e altă problemă!”.

Circa 40.000 de câini au fost abandonaţi, în ultimii 10 ani, în Piteşti!

Preşedintele Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor explică şi de ce în Piteşti mai sunt încă probleme, în ciuda celor patru ani în care s-au derulat campanii de sterilizare masivă a câinilor fără stăpân: “Motivul pentru care, după această sterilizare, în Piteşti încă mai sunt câini este legat de faptul că programul se adresează doar animalelor fără stăpân, nu şi câinilor cu stăpân care reprezintă principala sursă de câini în stradă. Programul din Piteşti este sabotat de abandonurile masive de câini în stradă. Mai mult de 40.000 de câini au fost abandonaţi pe străzile Piteştiului din curţile piteştenilor,  din localităţile din jur şi chiar din alte judeţe. Dacă s-ar fi derulat o gestionare prin ucidere în masă, din 2001 până în prezent, Primăria Piteşti ar fi trebuit să cheltuie din banii cetăţenilor circa 4 milioane de euro, iar problema tot nu s-ar fi rezolvat; am fi avut acelaşi număr de câini în stradă, însă nesterilizaţi, nevaccinaţi, nedeparazitaţi şi necunoscuţi, mereu alţii, nou veniţi pe teritoriul rămas neocupat”.

“Câinii din Piteşti nu sunt ai Piteştiului!”

Încă de anul trecut, FNPA a propus un proiect pentru rezolvarea problemei la nivel judetean, proiect rămas fără ecou. “Câinii din Piteşti nu sunt ai Pitestiului, sunt câini din Bascov, din Ştefăneşti, unde nu se face nimic pentru stoparea înmulţirii. Sunt câinii din gospodăriile oamenilor, mai ales a celor din mediul rural, abandonaţi în stradă. Proiectul pe care FNPA l-a propus are nu numai soluția, ci şi date concrete referitoare la numărul de câini din judeţ, costuri, mod de derulare, personal necesar, echipamente necesare. Numai că, din păcate, acest proiect a rămas în sertarul Consiliului Județean.”, explică preşedintele FNPA,

Noul adăpost nu va schimba cu nimic situaţia

Autorităţile locale recunosc că noua biobază care, din iunie, va funcţiona alături de cea gestionată de Asiociaţia “Ute Langennkamp – iubiţi maidanezii” nu va rezolva nici pe departe problema câinilor comunitari. “În două luni o să inaugurăm noul adăpost în care o să ducem 2.500 de câini. Dar ce-o să facem cu restul de până la 7.000-8.000?” se întreabă, rhetoric, primarul Tudor Pendiuc. Nu de puţine ori, FNPA a atras atenţia că ţinerea câinilor în adăposturi este ineficientă, pentru că generează costuri permanente, fără nici un rezultat în teren. “În timp ce adăpostul Primariei va fi ocupat cu 2.000 de câini şi se va cheltui masiv din banul public (pentru întreţinerea acestora, pentru personal etc.),  alţi câini vor repopula teritoriul eliberat. Bani cheltuiți inutil, când aceştia ar putea fi orientaţi spre alte necesităţi ale Piteştiului!”.

Ce e de făcut?

Cert este că în rezolvarea acestei probleme, Curtea Constituțională a interzis eutanasia şi a solicitat aplicarea unei metode unitare la nivel național. “Conform Deciziei nr. 1/2012 a Curţii Constituţionale eutanasia nu se poate aplica. Oricum, eutanasia nu a dat rezultate nicăieri unde s-a aplicat, iar domnul Primar a avut, marţi, chiar exemplul oraşului Tulcea, al cărui primar a fost prezent la dezbatere:  «hingherii aleargă zilnic pe străzi încă din 2001; toţi câinii prinşi au fost omorâţi, iar Tulcea este în continuare plină de câini»”, mai spune Carmen Arsene.
Curtea Constituţională a afirmat că soluţiile nu pot fi aplicate aleatoriu şi că este obligatorie aplicarea unei metode unitare la nivel naţional. Aşa că, potrivit noii variante legislative,  gestionarea câinilor comunitari ar trebui să se facă prin sterilizare şi returnare, organizaţiile de protecţie a animalelor vor putea monitoriza întreaga activitate a serviciilor de gestionare a câinilor, iar împiedicarea acestora de a participa la acţiunile de capturare, adăpostire, hrănire, eutanasie etc. va fi sancţionată cu amendă de pâna la 20.000 lei. În plus, va trebui să aibă loc sterilizarea şi identificarea câinilor cu stăpân (care reprezintă sursa importantă de câini în stradă, prin abandon) şi să fie înfiinţat un registru naţional de evidenţă a câinilor.
“Programul de Sterilizare şi Returnare, aplicat la nivel naţional, este singurul care rezolvă problema aceasta cu care ne confruntăm cu toţii, iubitori şi neiubitori, de 20 de ani. Dacă autorităţile nu vor înțelege că trebuie să implementăm acest program şi vor ignora în continuare eşecurile lamentabile ale aplicării altor metode în ultimii 20 de ani, atunci vom dezbate această problemă şi peste 10 ani, şi peste 100 de ani.” mai spune Carmen Arsene, care admite, totuşi, că proiectul votat de Senat are o serie de neajunsuri, altele decât cele invocate de Primarul Tudor Pendiuc, neajunsuri legate, printre altele, de faptul că termenul în care sunt oferite gratuit identificarea şi sterilizarea este foarte scurt.
Cristina Stancu